Pachetul de măsuri privind tăierile ilegale de păduri trebuie repus în dezbatere publică, fiind nevoie, totodată, de ‘eliminarea vulnerabilităţilor aplicaţiei Inspectorul Pădurilor’, atrag atenţia reprezentanţii proprietarilor de păduri şi păşuni din România, alături de producătorii autohtoni de mobilă, într-un comunicat de presă, transmis luni.
‘În scrisoarea deschisă adresată domnului Prim Ministru Dacian Cioloş am evidenţiat faptul că intervenţia sa în favoarea ‘eliminării vulnerabilităţilor aplicaţiei Inspectorul Pădurilor’ şi pentru adoptarea unui ‘pachet de măsuri pentru combaterea tăierilor ilegale’ a condus la o nouă supralicitare a acţiunilor de control şi, prin extinderea mandatului dat Ministerului Mediului, la dezvoltări excesive ale sistemelor de control SUMAL – Radarul Pădurilor (…) Pe baza argumentelor prezentate, reiterăm solicitarea noastră adresată domnului Prim Ministru Dacian Cioloş de a iniţia o dezbatere publică pe subiectul eficienţei orientării măsurilor de combatere a tăierilor ilegale şi a măsurilor prioritare pe domeniul pădurilor şi susţinerii industriei naţionale a lemnului, fiind necesară o repunere în dezbaterea publică a pachetului de măsuri privind tăierile ilegale’, se menţionează în comunicatul citat.
Potrivit vicepreşedintelui Nostra Silva (Federaţia Proprietarilor de Păduri din România, n.r.), Cătălin Tobescu, există în spaţiul public o serie de date contradictorii privind tăierile ilegale de pădure, ce trebuie lămurite.
‘Dacă avem 8,8 milioane mc tăieri ilegale, aşa cum se vehiculează în spaţiul public, cum este posibil ca administraţia silvică, cu peste 20.000 angajaţi, cu raspundere gestionara pentru orice taiere ilegală, să identifice în pădure prejudicii de doar 100.000 mc anual, iar toate organele de control la care se adaugă sesizările populaţiei prin serviciul 112 şi Inspectorul pădurii să conducă la confiscări fizice – prin toate controalele – sub 30.000 mc? Aceasta nu poate să însemne decât că eficienţa măsurilor de control este în continuare foarte redusă, controlul este greşit orientat: numai spre transportatori şi procesatori şi nu către pădure’, susţine Tobescu.
În ceea ce priveşte acţiunile de control şi confiscările de lemn, preşedintele Asociaţiei Forestiere Bucovina, Ciprian Muscă, subliniază faptul că acestea sunt cauzate de unele ‘erori umane de operare sau întârzieri de raportare în SUMAL – ceea ce nu înseamnă lemn tăiat ilegal’.
‘O categorie foarte larg răspândită de confiscări şi abuzuri ale organelor de control sunt cele determinate de ‘constatări de diferenţe’, în timpul controlului circulaţiei masei lemnoase, între volumul înscris în documentele de însoţire şi cel ‘constatat’ de organele de control. Alte amenzi sau confiscări se datorează unor erori umane de operare sau întârzieri de raportare în SUMAL – ceea ce nu înseamnă lemn tăiat ilegal. În aceeaşi situaţie sunt şi diferenţele care se încadrează în marja de eroare între volumul expediat şi cel recepţionat: ‘exemplific, din multe situaţii, cu un caz în care organele de control au confiscat un transport de lemn, având acte pentru 9,6 metri cubi, pe motiv că din măsurătorile agenţilor constatatori cantitatea reală era de 9,512 metri cubi, aşadar mai puţin cu 0,088 metri cubi decât cantitatea din acte’, potrivit lui Muscă.
Conform Inventarului Forestier Naţional (IFN), România deţine circa 6,9 milioane de hectare de păduri, din care 51% în proprietate privată. Pe lângă suprafaţa de pădure, există circa 14 milioane de hectare de teren agricol, raportul dintre categoriile de terenuri fiind de 1:2,1. De asemenea, au fost înregistraţi circa 830.000 de proprietari de pădure şi aproximativ patru milioane de proprietari de terenuri agricole, raportul fiind 1:5.
Valoarea în PIB a sectorului forestier (silvicultură şi prelucrarea lemnului) este de 2%, iar cea a agriculturii şi industriei alimentare de 12%. Inventarul IFN a fost realizat în perioada 2008 – 2012, un nou ciclu de analiză fiind demarat în 2013.
Informaţiile IFN arată că, în metri cubi, volumul de pădure este de 2,22 milioane, cu o medie de 321,9 metri cubi la hectar. Pe specii de copaci, principalele sunt fagul, care reprezintă 36,8%, molidul – 23,8%, gorunul – 10,1%, carpenul – 8,1%, bradul – 5%.
Documentul IFN relevă faptul că volumul anual mediu recoltat în perioada anterioară anului 1989 este de 25 milioane metri cubi, după 1989 volumul mediu scăzând la o medie de 15 milioane metri cubi. Raportat la datele actuale ale Inventarului Forestier Naţional, masa lemnoasă recoltată reprezintă sub 50% din creşterea anuală a pădurii, comparativ cu media UE-27, de 60%. Doar Bulgaria (41%), Cipru (16%), Danemarca (35%), Italia (26%), Luxemburg (38%) şi Slovenia (44%) înregistrează recoltări în proporţie mai mică din creştere.
Cea mai importantă ramură economică în România, pornind de la resursa de lemn disponibilă, este industria mobilei, cu o producţie totală de peste 2,2 miliarde euro şi exporturi de 1,88 miliarde euro, în 2014, adică de aproape 2,5 ori mai mare decât în 2004, se notează în raportul IFN.
România este un mare importator de materie primă (buştean) pentru industria lemnului, cu importuri de peste două milioane de metri cubi lemn rotund şi exporturi de 200.000 de metri cubi. Aportul valutar net, prin balanţa import/export, al produselor din lemn este de 3 miliarde euro, anual.AGERPRES
