Inspectorii antifraudă fiscală au identificat şi stabilit un prejudiciu de peste 24 milioane euro (cca 108 milioane lei), reprezentând taxa pe valoarea adăugată aferentă comercializării de legume şi fructe către marile lanţuri de retail (Carrefour, Lidl, Metro, Selgros, Billa, Real, Cora, Mega Image) din 2012 până în prezent.
Începând cu ianuarie 2014, inspectorii antifraudă fiscală au analizat şi monitorizat activitatea comercială a 62 firme, care au realizat importuri şi achiziţii intracomunitare de legume şi fructe din ianuarie 2012 până în prezent. Circuitul era controlat de un grup restrâns de persoane de origine turcă şi reprezenta liderul de piaţă în acest domeniu, pentru unii retail-eri fiind chiar cel mai important furnizor, după valoarea contractelor.
Sistemul de fraudare funcţiona pe două paliere distincte. Primul palier era constituit din 58 societăţi tip „fantomă”, fără active, înfiinţate pe numele unor persoane cu situaţie materială precară (cetăţeni români sau arabi, refugiaţi din zone de conflict), care primeau între 100 şi 200 lei pentru fiecare firmă. Firmele din primul palier, care fie nu declarau obligaţiile fiscale, fie refuzau să le plătească şi intrau în insolvenţă, aveau rolul de a asigura un circuit de furnizori şi facturare pentru cele trei firme din al doilea palier, menit să confere aparenţa legalităţii şi seriozităţii necesare colaborării cu marile lanţuri de retail. Timp de doi ani şi jumătate, au fost descărcate şi comercializate săptămânal în România cca 570 tone legume şi fructe (28 TIR-uri), cu predilecţie banane şi portocale provenite din UE (Franţa, Olanda, Grecia şi Italia) şi citrice importate de la o firma din Turcia, controlată de tatăl uneia dintre persoanele implicate.
În fapt, în cazul achiziţiilor intracomunitare, TVA aferentă se înregistra cu taxare inversă, urmând să fie colectată la vânzarea produselor, iar sustragerea de la achitare se realiza prin înregistrarea de achiziţii cu TVA deductibil de la firmele tip „fantomă” interpuse pe lanţul de comercializare. În cazul importurilor, obligaţiile fiscale erau preluate de aceleaşi firme tip „fantomă”, iar societăţile de pe cel de-al doilea palier solicitau compensarea debitelor fiscale. Astfel, prin aceste mecanisme de fraudă, sumele încasate la bugetul de stat reprezentând TVA, în principal, şi impozit pe profit, au fost foarte mici în comparaţie cu volumul achiziţiilor intracomunitare sau cu volumul importurilor efectuate. De exemplu, valoarea livrărilor din ultimul an către retail-eri a fostde cca 100 milioane euro, perioadă în care bugetul de stat a fost privat de plata TVA, înregistrându-se chiar solduri negative, respectiv TVA de recuperat.
