Salariile din țara noastră au crescut anul acesta după trecerea tuturor contribuțiilor de la angajator la angajat. Dar diferențele salariale dintre regiuni și județe se mențin și încă la un nivel ridicat, atât la venituri, cât și la PIB/locuitor.
Salariul minim brut din România este, în prezent, echivalentul a 416 euro, al treilea cel mai mic din Uniunea Europeană, conform unui studiu al KPMG, devansând Lituania, unde este 400 de euro, şi Bulgaria, 261 euro. Țara noastră a urcat o poziţie faţă de anul trecut după ce Guvernul a decis trecerea contribuţiilor angajatorului în sarcina angajatului, ceea ce a dus la o majorare artificială a veniturilor. În condiţiile în care se aplică o cotă efectivă de impozitare de 44%, salariul minim net rămâne al doilea în UE, cu 243 euro, depăşind doar Bulgaria, unde este 202 euro. Cota de impozitare (CAS, CASS, impozit pe venit şi alte contribuţii) este a şaptea la nivel european printre cele 20 de state care au un salariu minim stabilit la nivel naţional. Extremele de impozitare se regăsesc în Irlanda, cu 15% cotă efectivă de impozitare, şi Franţa, cu 87%.
Salariul mediu brut la începutul acestui an, adică după trecerea contribuţiilor la angajat, a urcat la 4.162 lei, nivel care a fost utilizat pentru fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2018. Nivelul salariului este în creştere cu aproximativ 33% de la 3.256 lei în 2017. Datele Comisiei Naţionale de Prognoză (CNP) arată că anul trecut câştigul salarial mediu net lunar a fost de 2.373 lei, în creştere cu 16% faţă de 2016, iar anul acesta se va situa la 2.634 lei, în urcare cu 11%, urmând să crească la 2.855 lei în 2019, plus 8,4%, şi în 2020 la 3.069 lei, plus 7,5%.
Numărul mediu de salariaţi din economie este de asemenea prevăzut să crească, dar cu procente mai mici decât salariul mediu. Astfel, dacă în 2017 numărul mediu de salariaţi era de 4,925 milioane, în 2018 ar tebui să ajungă la 5,138 milioane, pentru a urca la 5,5 milioane în 2020 şi la 5,72 milioane în 2021. Rata de creştere anuală se situează între 3,5% şi 4,3%, conform datelor CNP. Cei mai mulţi salariaţi se află în regiunea Bucureşti-Ilfov, cu un total de 1,13 milioane, pe locul secund fiind regiunea Nord-Vest cu 706.000, iar pe al treilea fiind regiunea Centru cu 661.000 salariaţi.
Cu toate acestea dintre angajaţii cu normă întreagă înregistraţi la nivel naţional doar o mică parte câştigă salarii lunare nete mai mari de 1.000 de euro. Conform datelor Inspecţiei Muncii, la finele lunii aprilie a.c., numărul salariaţilor cu normă întreagă de muncă care au salarii de peste 1.000 de euro net lunar (7.800 de lei brut) era, la sfârşitul lunii aprilie, de 217.402 persoane. Dintre aceştia, mai mult de jumătate lucrează în Bucureşti (113.078), urmat la mare distanţă de Cluj (16.404 de astfel de salariaţi), Timiş (circa 13.036), Ilfov (9.906), Braşov (6.425), Iaşi (5.948), Sibiu (5.550) şi Prahova (cu 4.647).
Cu excepţia regiunii Sud-Vest Oltenia, unde se regăsesc doar 396.000 salariaţi la nivelul lui 2018, toate celelalte regiuni (opt în total) au peste jumătate de milion de salariaţi. Diferenţele se păstrează şi în cazul câştigurilor salariale. Zona Bucureşti-Ilfov, unde sunt şi cei mai mulţi angajaţi, are un salariu mediu t de 5.591 lei şi mediu net de 3.555 lei. Pe locul secund se află regiunea Vest cu 4.087 lei salariu mediu brut şi 2.590 lei mediu net. Următoarea este regiunea care ocupă locul secund ca număr de angajaţi, respectiv Nord-Vest, unde regăsim un salariu mediu brut de 3.904 lei şi un mediu net de 2.479.
Regiunea Centru, următoarea ca număr de salariaţi, are un câştig salarial mediu brut de 3.888 lei şi mediu net de 2.453, conform datelor CNP.
Cel mai mic salariu mediu brut se găseşte în regiunea Sud-Est, de 3.425 lei, iar mediu net de 2.159. Regiunea cu cei mai puţini salariaţi, cea din Sud-Vest Oltenia, are un salariu mediu brut puţin mai mare, de 3.636 lei şi mediu net de 2.285.
La nivel de judeţ însă rămân discrepanţe şi mai mari. Inclusiv în regiunea Bucureşti-Ilfov este o diferenţă semnificativă între salariul mediu net din Bucureşti (3.658 lei) şi Ilfov (2.853 lei), valoarea mare a câştigului net fiind susţinută de faptul că în Bucureşti sunt 984.300 salariaţi, iar în Ilfov doar 144.900.
La nivelul întregii ţări putem observa că nu mai există niciun judeţ cu salariu mediu net mai mic de 2.000 de lei. Cel mai mic salariu mediu net se regăseşte în judeţul Harghita, cu 2.019 lei, urmat de Brăila cu 2.022 lei, de Ialomiţa cu 2.047 lei, de Teleorman cu 2.048 lei, iar top cinci este completat de Covasna cu 2.065 lei. Diferenţele dintre acestea sunt ca şi inexistente, maximul fiind de 46 de lei.
La polul opus, cele mai mari salarii medii nete se regăsesc în Bucureşti cu 3.658 lei, urmat de judeţul Cluj cu 3.118 lei şi Timiş cu 2.992 lei. Pe locul următor găsim Ilfov cu 2.853 lei, urmat de Braşov cu 2.676 lei şi Sibiu cu 2.673 lei. Diferenţa dintre judeţul cu cele mai mic salariu mediu (Harghita) şi cel mai mare (Bucureşti) este de 80%, dar dacă eliminăm regiunea Capitalei diferenţele dintre judeţe se estompează puternic. Diferenţa dintre salariul mediu din Harghita şi salariu mediu pe total economie (inclusiv Bucureşti-Ilfov) este de 30% (615 de lei). De altfel, indicele de disparitate calculat de CNP, adică diferenţa dintre venitul mediu net naţional şi cel regional, arată că în timp ce Bucureşti-Ilfov are un indice de 135%, cel mai redus indice îl regăsim în Sud-Est, de 82%, iar restul de şase regiuni urcă de la 86,1% (Nord-Est) până la 98,3% (Vest). Argeşul se situează sub media naţională din punct de vedere al salariului mediu şi brut.
