Tot mai mulți români aleg soluții proprii și alternative pentru confortul termic, în detrimentul sistemului centralizat de încălzire. Debranșările vor exploda din primăvară anului viitor sau chiar mai devreme, atrag atenția specialiștii din domeniu.
Mai mult de jumătate dintre românii care depindeau de sistemul centralizat de termoficare în anii ’90 au trecut la încălzirea cu centrale proprii, din dorinţa de a-şi gestiona singuri problemele legate de confortul termic şi facturi, arată datele oferite de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP).
În prezent, doar 1,2 milioane de apartamente mai primesc căldură şi apă caldă de la CET-uri, faţă de 2,7 milioane de locuinţe branşate în 1990. Cei rămaşi la sistemul centralizat aşteaptă cu sufletul la gură să vadă dacă politica de subvenţii a primăriilor va continua sau dacă vor trebui să plătească facturi uriaşe la întreţinere.
Că sistemul centralizat de termoficare este vechi, cu pierderi mari atât în sectorul de producţie, cât şi în reţeaua distribuţie, care se transpun în facturi mari emise populaţiei, o recunoaşte şi MDRAP. Instituţia prezintă date ce relevă care este starea actuală a sistemului, oferind indirect argumente pentru fenomenul masiv al debranşărilor. „Activitatea de producere energie termică, datorită depăşirii duratei de viaţă a echipamentelor şi instalaţiilor energetice, realizează randamentele globale de circa 50-55% (inferioare celor permise prin reglementarile europene care sunt de minim 70%) şi costuri fixe ridicate datorate capacităţilor supradimensionate în raport cu necesarul actual de energie termică“, au transmis reprezentanţii ministerului.
Potrivit acestora, o situaţie similară o regăsim şi la activitatea de transport şi distribuţie energie termică, unde din cauza vechimii conductelor şi stării necorespunzătoare a izolaţiei termice, pierderile sunt între 25% şi 40%. Astfel, sistemul centralizat „necesită investiţii semnificative, în principal pentru redimensionarea reţelelor termice şi reconfigurarea/optimizarea traseelor de conducte.“ Ce spune, cu alte cuvinte, MDRAP? Că sistemul este deja ineficient, produce pierdere prin însăşi funcţionarea lui. Şi că în lipsa subvenţiilor acordate de către municipalităţi, facturile achitate de populaţie ar fi insuportabil de mari. Cum este deja cazul în Giurgiu ori în Constanţa, oraşe în care nu mai există subvenţii şi unde întreţinerea poate ajunge, iarna, la valori prohibitive pentru bugetul unei familii – chiar şi 1.000 de lei pe lună.
