Senator Ovidiu Puiu, vicepreședinte PSD Argeș: ”România stabilă” e una dintre cele mai importante mize ale prezentului!
Curtea Constituțională a respins recent sesizarea pe proiectul de lege privind măsurile fiscal-bugetare pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea în Parlament, afirmă senatorul PSD de Argeș Ovidiu Puiu, vicepreședinte al PSD Argeș.
”S-a constatat că angajarea a vizat un scop unic și unitar, contrar acuzelor opoziției. Multă ipocrizie mi-a fost dat să văd tocmai de la cei care au dus deficitul și datoria publică la cote amețitoare în pandemie! Acum vin și dau lecții, uitând de trecutul recent, de angajamentele pe care România le are sau de capcanele pe care chiar ei le-au strecurat în PNRR! Nu cred că-și imaginează cineva că într-un an pre-electoral și într-un moment istoric de multiplicare a crizelor, vreun guvern din lumea asta s-ar gândi să se joace cu focul! Astăzi doresc să punctez câteva idei, fără pretenția de a fi exhaustiv. Fac asta pentru că mi-aș dori să avem o înțelegere comună, susținută de date, a unor cauze și efecte.
Problema deficitului excesiv al României nu e de ieri, de azi, ci din 2019. 4,3% din PIB a fost deficitul României în 2019. Cum regula agreată de toate statele UE este de a păstra o limită a deficitului de maxim 3% din PIB, s-a procedat la declanșarea, pentru România, a procedurii de deficit excesiv, încă din 2020. S-a agreat totodată un calendar de corectare a deficitului României până în 2024.
Pandemia a dat însă peste cap toate calculele, fapt permis și de suspendarea temporară a regulilor UE pentru deficit. Așa se face că România a ajuns, fără presiunea regulilor, la un deficit de 9,2% din PIB în 2020 (vs media UE de 6,7% din PIB), respectiv la 7,1% din PIB în 2021 (vs media UE de 4,8%). Ne-am împrumutat sălbatic pentru a acoperi acest deficit și acum plătim înzecit costurile acestor împrumuturi!
România nu este astăzi singura țară din UE cu deficit public, dar este singura în procedură de deficit excesiv, deschisă din 2020. Alte 10 state UE au încheiat anul 2022 cu un deficit mai mare de 3%, dar au beneficiat de suspendarea temporară a regulilor UE, aplicabilă până la finalul anului 2023.
Așa se face că doar România este astăzi în această procedură deschisă încă din 2020. Avem totuși câteva argumente solide de partea noastră. Înainte de toate, suntem una dintre cele mai expuse țări la costurile războiului de la graniță. Mai departe, chiar FMI a spus cu subiect și predicat că România nu are nevoie de asistență financiară, ci de reglaje. N-aș lăsa deoparte nici evidențele care arată determinarea coaliției de guvernare de a îndrepta lucrurile, chiar în perioadă pre-electorală!
Deficitul României trebuie ținut sub control din responsabilitate, nu din presiune. Nu cred că amenințările cu suspendarea fondurilor structurale, deși reale, trebuie să fie principalul argument în favoarea reformei fiscal-bugetare. Ar trebui spus că deficitul e legat de datoria publică, de costul la care ne împrumutăm, de bonitatea țării și de moștenirea pe care o lăsăm generațiilor viitoare.
Dacă deficitul înseamnă privilegii pentru unii și costuri pentru toți, atunci să ne facem datoria să îndreptăm lucrurile! În același timp însă, dacă deficitul este legat de costuri care privesc binele și siguranța comună, să nu ezităm s-o spunem! Pentru că ”România stabilă” este e una dintre cele mai importante mize ale prezentului! Poporul român, nativ inteligent, ne va da cu siguranță dreptate!”, transmite senatorul Ovidiu Puiu.
