În contextul în care Curtea de Conturi a făcut public un raport în care a menţionat că sunt baraje de acumulare cu probleme de siguranţă, Apele Române au luat poziţie oficială. Conform ANAR, România are, în prezent, 181 de baraje de importanţă excepţională, respectiv de importanţă deosebită (categoriile A şi B), precum şi alte 2.223 de categorie C şi D (importanţă normală şi importanţă redusă). „Ca urmare a controalelor, dar şi a conştientizării proprietarilor, procentul barajelor neautorizate a scăzut semnificativ comparativ cu 2017. Conform principiului transparenţei şi pentru corecta informare a opiniei publice, date din cel mai recent raport de monitorizare a barajelor din România au fost postate pe site-ul MAP şi ANAR pe 11 decembrie 2018”, notează ANAR. La această oră sunt în derulare proiecte de punere în siguranţă la mai multe baraje din Argeş (precum Goleşti sau Zigoneni), iar pentru barajul Vidraru este în curs de derulare o licitaţie mamuit (de zeci de milioane euro) pentru retehnologizare.
ANAR susţine că, în niciun moment, nu a existat riscul producerii unor catastrofe, cu consecinţe semnificative asupra populaţiei, proprietăţilor şi mediului, aşa cum se menţionează în Raportul Curţii de Conturi care prezintă situaţia barajelor din România, în 2017. În viziunea oficialilor de la „Apele Române”, documentul a fost întocmit de către persoane care nu au competenţă şi responsabilitate în domeniul hidrotehnic, iar „inducerea unui sentiment de panică în rândul cetăţenilor, fără a solicita un punct de vedere din partea specialiştilor din domeniu este un demers care arată lipsă de profesionialism, chiar şi în domeniul jurnalistic”.
Conform
legislaţiei în vigoare, barajele se încadrează în patru categorii de
importanţă: A – baraj de importanţă excepţională, B – baraj de
importanţă deosebită, C – baraj de importanţă normală şi D – baraj de
importanţă redusă.Ad Te-ar mai putea interesaSforăitul se Tratează Ușor: Citește Despre AcestSnorestCea Mai Simpla Metoda de a E
Sent from my iPhone
, or
