“Peștele românesc cu casa pe Vâlsan” trăiește, chiar dacă expedițiile de prin anii ’90 l-au declarat dispărut. Ne referim aici la mai bine cunoscutul asprete, pește despre care se spune că ar trăi în mediu radioactiv; un relict din Cuaternar. Numele peștelui a fost dat de către “părintele” său, cel care l-a descris, în 1957, omul de știință Petru Bănărescu, în apele Vâlsanului, din zona Brădet-Brăduleț. Însă, acela care l-a descoperit a fost un student la Biologie când își făcea lucrarea de licență, Nicolae Stoica, care și-a amintit că prindea un pește în zonă pe care nu-l găsise până atunci în niciun manual. Aspretele mai este cunoscut sub denumirile de „popete” sau „sorete”.
“Zona are un nivel normal de radioactivitate, dar are o ionizare aparte”
Aspretele a început să se împuțineze în perioada micșorării debitului de servitute în zonă, ca urmare a construcțiilor de baraje de pe Argeș și Vâlsan. Din fericire, acesta n-a dispărut niciodată definitiv, ne asigură lector univ.dr. Alina Truță, singurul specialist în Ihtiofaună din cadrul Universității Pitești care participă acum la un proiect legat de aceată specie de pește, unică în lume. În perioada 1993-2002, tot în cadrul unui proiect, au fost identificate 200 exemplare. Lector univ.dr. Alina Truță ne-a mai spus că reprezentanții Administrației Bazinale Argeș-Vedea i-au sprijinit foarte mult în tot acest timp și continuă s-o facă. Zona în care viețuiește aspretele ar fi de 5 km, amonte de uzina de apă între 300-500m, între zona Galeș și Brădet. Și în prezent se derulează un proiect de identificare a exemplarelor din această specie, nevoită să se ascundă din calea oamenilor cu rele intenții, ca să nu fie condamnate la dispariție definitivă.
Mitul că această specie ar trăi în mediu radioactiv este distrus tot de către cercetătorii care au făcut măsurători în zonă: “Radioactivitatea ridicată a fost o ipoteză a reducerii efectivului. Măsurătorile din 2000 au arătat o radioactivitate în limite natural. S-au făcut măsurători și s-a ajuns la concluzia că nu este o zonă cu radioactivitate ridicată. Poate, o anumită bioenergie în zonă. Aceasta este cunoscută ca având o ionizare aparte”, ne-a mai spus lector univ.dr. Alina Truță. În ceea ce privește sursele principale de poluare în zonă, ar fi vorba despre deversarea apelor reziduale provenite de la Spitalul Brădet, deversarea deșeurilor menajere, amenajarea malurilor pentru prevenirea inundațiilor, palatal lânii, scăldatul oilor, pesticidele folosite în agricultură.
