Plata contribuţiilor la nivelul salariului minim în cazul celor care au venituri extrasalariale nu poate fi considerată o soluţie rezonabilă. „Am avut colegi care au fost uluiţi să constate că angajaţi ai lor de la cabinetele parlamentare care aveau şi alte servicii vor fi nevoiţi să vină cu bani de acasă, căci au ieşit pe minus după aplicarea noii legislaţii fiscale! La mine, un angajat a scăzut de la un venit net de 640 lei la doar 180 lei!”, ne-a declarat un parlamentar argeşean.
„Ordonanţa de Urgenţă 79 a intodus încă o inechitate. Eu sunt avocat, avocaţii obţin venituri din activităţi independente. Noi tot timpul am avut de plată 5,5%, contibuţia la sănătate. Ne-am bucurat cu toţii că soluţia pe care o predict din 2004, şi anume plafonarea bazei de clacul la un nivel rezonabil, cinci salarii medii, a intrat în vigoare în 2017.
Tot în 2017, plafonarea a fost eliminată pentru salariaţi – nu şi pentru noi. Anul acesta ce se întâmplă? Voi plăti la nivelul salariului minim pe economie. Păi cum? Eu plătesc la salariul minim pe economie, adică 190 lei pe lună, şi secretara mea care câştigă de 20 de ori mai puţin decât mine plăteşte 700 lei? Plăteşte de mai bine de trei ori mai mult!”, punctează un avocat argeşean una dintre situaţiile ilogice pe care Ordonanţa 79 le provoacă.
Cu alte cuvinte, o persoană care are carte de muncă trebuie să achite CASS de 10% din salariul brut, în timp ce o altă persoană care, de exemplu, obţine venituri din activităţi independente de un milion de euro va plăti numai 190 lei pentru CASS.
