Când vorbim despre suveranitate şi independenţă naţională ne gândim cu toţii în mod inevitabil la monarhie, la Casa Regală a României care a condus statul român spre modernizare, avînd la bază principii europene pe care în secolul al XIX-lea le admiram atât de mult încât am fost dispuşi să ne punem viaţa în joc de nenumărate ori.
Abdicarea forţată a Regelui Mihai la 30 decembrie 1947 a schimbat soarta ţării noastre şi modul în care românii s-au raportat la monarhie. Chiar şi acum, la 26 de ani de la schimbarea regimului comunist cu unul democratic, există susţinători puternici ai revenirii la monarhie ca regim politic, deşi după 1990 s-au făcut paşi lenţi pentru recunoaşterea drepturilor familiei regale a României.
Imediat după alegerile locale din 5 iunie 2016 s-a creat o dispută pe apropierea de Casa Regala intre politicienii de la vârful PSD şi PNL care s-au întrecut în a-şi adjudeca rolul de initiatori ai proiectului legislativ privind Statutul Casei Regale a României.
Se pune întrebarea dacă interesul manifestat de aceştia este unul normal, de punere în legalitate a inaltei instituţii regale prin crearea unui cadru normativ specific, sau este doar un nou prilej de imagine şi cu ţintă electorală având în vedere numărul destul de mare de pro monarhişti care refuză sa meargă la vot de 26 de ani.
Iar faptul că chiar şi preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a afirmat că acest act normativ ar trebui adoptat cât mai repede ,printr-o Ordonanţă de Guvern, mă face să cred că presiunile privind recunoaşterea personalităţii juridice a Casei Regale vin şi din interiorul acesteia , moştenitorii regelui fiind conştienţi de consecinţele trecerii în nefiinţă a suveranului.
Proiectul propune, pentru buna organizare şi funcţionare a persoanei juridice, acordarea posibilităţii de angajare a unui aparat administrativ format din 20 de persoane şi darea în folosinţă pentru 99 de ani a Palatului Elisabeta. Devenind o instituţie de utilitate publică care va fi sprijinită financiar din bugetul de stat pentru cheltuielile curente şi o parte din proiecte, Șeful Casei Regale va fi invitat, cel puţin o dată pe an, să se adreseze senatorilor şi deputaţilor prin prezentarea unui raport de activitate.
În contextul dat, ţin sa ma adresez Guvernului şi celorlalte autorităti ale statului şi, în calitate de parlamentar de Argeş, să le amintesc faptul că tot din aceste motive ar trebui să se urgenteze lucrările la Catedrala Arhiepiscopală şi Regală de la Curtea de Argeş care va adăposti criptele familiei regale a României şi a cărei construcţii a început în anul 2009 fiind preconizată a fi terminată în cinci ani. La această Necropolă se lucreaza însă şi acum , cele 16 morminte aflate la intrare fiind finalizate, însă mai sunt multe lucrări de executat.Probabil principala cauză a prelungirii proiectului sunt banii care, deşi provin de la Ministerul Culturii, de la Fundaţia Regală Principesa Margareta şi de la Arhiepiscopia Argeşului şi Muscelului,din donaţii, aceştia au fost viraţi în cont pe rînd ,lucrările executându-se în raport de alocările bugetare. Mă adresez in mod direct domnului Prim Ministru Cioloş să analizeze acest aspect şidacă este posibil, în situaţia unei rectificări bugetare, Guvernul să aloce banii necesari pentru finalizarea acestui edificiu de o mare însemnătate pentru poporul român.
Nimeni nu cred că şi-ar dori ca atunci când inevitabilul se va întâmpla alteţele regale ale lumii să fie nevoite să treaca printre schele pentru a-l conduce spre odihnă veşnică pe ultimul Suveran al României.
