Mănăstirea Glavacioc, o mărturie vie a istoriei și dăinuirii noastre
În ziua în care îl cinstim pe Binecredinciosul Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt, la Mănăstirea Glavacioc a fost slujbă de hram. Alături de #argeșenii din comuna Ștefan cel Mare și de primarul Ion Parpală, un gospodar dedicat și apropiat de oameni, au fost la acest moment special și deputatul Simona Bucura Oprescu, secretar executiv al PSD Argeș, și Făcăleaţă Ioana, prefectul județului Argeș.
Slujba de hram a fost un prilej de liniște sufletească și de reamintire a uneia dintre valorile care ne țin uniți ca popor: #credința strămoșească. Cu înțelepciune, părintele Efrem, starețul mănăstirii, ne-a adus aminte cât de mult ne poate întări o inimă ancorată în nădejde și adevărul celor sfinte.
“La Mănăstirea Glavacioc am simțit din nou cât de puternică este legătura dintre credință, rădăcini și comunitate. Glavaciocul rămâne nu doar un loc de rugăciune, ci și o mărturie vie a istoriei și dăinuirii noastre. O mănăstire care a trecut peste veacuri și care continuă să fie izvor de lumină și alinare sufletească.”, a declarat deputatul Simona Bucura-Oprescu.
“Ne-am rugat împreună în această zi de sărbătoare pentru pace, sănătate, înțelepciune și ocrotire divină. Fie ca pilda și curajul Sfântului Ștefan cel Mare, apărător al creștinătății și iubitor de neam, să ne inspire în fapte și gând!”, a declarat prefectul Ioana Făcăleață.
Notă:
# Binecredinciosul voievod #Ștefan cel Mare și Sfânt a fost cel mai de seamă domnitor al Moldovei, domnind între 14 aprilie 1457 și 2 iulie 1504 (47 de ani). A ridicat multe biserici și mănăstiri și a fost unul dintre apărătorii creștinătății împotriva invaziei otomane. Biserica Ortodoxă Română a hotărât proslăvirea (canonizarea) sa ca Binecredinciosul Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt. Hotărârea a fost adoptată în iunie 1992, iar Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române i-a stabilit ca dată de prăznuire ziua de 2 iulie, ziua trecerii sale la Domnul.
# Mănăstirea Glavacioc este una dintre cele mai vechi mănăstiri ortodoxe din țară. Aflată la aproximativ 64 de kilometri sud-est de Pitești, mănăstirea este așezată lângă râul Glavacioc, fiind întemeiată pe vremea domnitorului Mircea cel Bărân, prima atestare documentară a acesteia având loc însă în anul 1441 într-un document emis de către domnitorul Vlad Dracul.
# În anul 1657, diaconul patriarhului Macarie al Antiohiei, anume Paul de Alep, trecând pe la Mănăstirea Glavacioc, nota: “Nu am mai văzut în această țară nici o altă biserică care să poată fi asemănată acesteia”. Mănăstirea adăpostește o icoană făcătoare de minuni înfățișând-o pe Maica Domnului cu pruncul Iisus.
