Legea învățământului superior a fost aprobată. Ce probleme rămân nerezolvate
Rectorii care sunt în funcție la intrarea în vigoare a noii legi a Educației pot să mai stea încă un deceniu la conducerea universităților. Cel puțin așa au decis deputații din Comisa pentru învățământ care au terminat de dezbătut legea învățământului superior. De asemnea, aceștia au mai decis introducerea unor amenzi pentru persoanele care cumpără sau vând lucrări științifice, dar și introducerea unor excepții la normele de etică universitară.
Concret, amendamentul adoptat la articolul 137 al noii legi, arată că: „Durata mandatului de rector este de 5 ani. O persoană nu poate ocupa funcția de rector la aceeași instituție de învățământ superior pentru mai mult de două mandate. În calculul numărului maxim de mandate se iau în considerare și mandatele de 5 ani incomplete, întrerupte în urma demisiei, demiterii sau suspendării“. Acest text a înlocuit varianta Ministerului Educației care propusese ca la numărul maxim de mandate să fie luate în calcul și mandatele în curs la momentul intrării în vigoare a prezentei legi. „Legea vine cu o ipocrizie spunând că limitează numărul de mandate la două. Două de acum încolo, după ce sunt destui rectori cu trei mandate. Au fost 12 ani rectori, o să mai fie încă 10, deci în total vor fi la conducerea universităților 22 de ani”, arată sociologul Marian Preda, rectorul Universității din București pentru Edupedu.ro
El susține că toți votanții îi sunt subordonați rectorului în funcție și că astfel se creează un avantaj competițional major, deoarece rectorul poate să influențeze salarizarea, angajarea, sancționarea, numirea în funcții și toate acestea îi oferă un control suplimentar asupra votanților și, implicit, asupra voturilor lor. „Când lucrul acesta se perpetuează 22 de ani, este clar că nu mai există o libertate de opțiune și o egalitate de șanse între potențialii candidați la funcția de rector. Rectorul în funcție are un avantaj competițional aproape imbatabil“, a mai spus rectorul.
Excepții de normele de etică universitară
În același timp, deputații au aprobat mai multe excepții de la normele de etică universitară, astfel că a fost introdus un alineat nou în articolul 168 al legii, unde sunt definite plagiatul și alte abateri de la normele academice de etică, articol care privește excepțiile. „Art. 168 (2) Nu constituie abateri de la normele de etică diferențele de concepție teoretică, experimentală sau practică, erorile materiale de citare, diferențele de interpretare a datelor, precum și diferențele de opinie“, prevede noul amendament.
