Guvernanţii de ieri şi de azi au vorbit şi vorbesc cu aplomb despre „reindustrializare”. Sună frumos, nu-i aşa, când te gândeşti că ar putea apărea noi unităţi de producţie care să absoarbă forţa de muncă „eliberată” de firme altădată simbol precum ARO, Grulen, Rolast etc.
Ei bine, în loc de reindustrializare putem spune că avem „hipermarketizare”. Marile centre comerciale au apărut în Argeş ca ciupercile după ploaie şi continuă să apară.
Dacă ne referim la industria chimică, vom constata că respectiva ramură economică este în agonie nu doar în Argeş. Cei mai mari zece jucători din industria chimică adunau 12.000 de angajaţi în 2007, însă anul trecut aceste firme mai aveau doar 5.800 de salariaţi, dat fiind că sectorul a fost zguduit de intrarea în faliment a producătorului de sodă calcinată GHCL Upsom România (UPS), dar şi de două mari insolvenţe, a producătorului Oltchim şi a combinatului Amonil Slobozia.
În Argeş, marea platformă Arpechim – care avea peste 12.000 de angajaţi – a ajuns o umbră a unităţii de altădată. Câteva sute de angajaţi mai sunt la Rafinăria care aparţine de OMV Petrom şi care va fi dezafectată, iar Divizia Petrochimică Bradu are tot câţiva angajaţi şi nu mai funcţionează demult, dar nici nu sunt semne că ar fi cineva interesat de ea. Păcat, mare-păcat!
