Orașele vor fi reclasificate în 7 categorii în funcție de statutul administrativ, poziția geografică, nivelul de dotare, valențele de natură culturală și ecologică, iar comunele vor fi încadrate în 2 categorii, ceea ce va impune și modificarea grilei de calcul al impozitului pe locuință.(profit.ro)
Localitățile urbane vor fi reclasificate în: municipiu capitală, de importanță națională; municipii poli regionali principali (sedii de instituții de interes național, centre universitare recunoscute, având o populație peste 250.000 și peste 400.000 locuitori în aria funcțională); municipii poli regionali secundari (reședințe de județ, cu importanță regională, sedii de instituții de interes județean și suprajudețean, centre culturale și/sau universitare importante, cu o populație de peste 100.000 locuitori și peste 300.000 în aria funcțională); municipii poli județeni principali (reședințe de județ, sedii ale administrațiilor județene, cu o populație de peste 40.000 locuitori și peste 200.000 în aria funcțională); municipii și orașe poli județeni secundari (unitățile administrativ teritoriale, urbane, cu rol de echilibru la nivelul județelor, având populație peste 20.000 și peste 50.000 în aria funcțională); municipii și orașe centre urbane cu rol zonal (unitățile administrativ teritoriale, urbane, cu rol de servire teritorial la nivel sub-județean, de anvergură mai mică decât polii județeni secundari, având o populație peste 5000 locuitori și peste 20.000 în aria funcțională); municipii și orașe centre urbane cu funcții specializate (unitățile administrativ-teritoriale, urbane, caracterizate printr-un specific economic turistic, de transport, industrial, energetic, rezidențial etc., iar mărimea populației nu este determinantă).
La rândul lor, localitățile rurale vor fi comune poli rurali (comune cu funcție de loc central, având o populație de minimum 2.000 locuitori, poziție geografică favorabilă și potențial de dezvoltare socio-economică) și alte comune. Satele componente sau aparținătoare își păstrează caracterul rural și aparțin rețelei de localități rurale.
Va fi introdusă și noțiunea de oraș cu caracteristici rurale, care îndeplinește cel puțin 3 dintre 4 indicatori: scăderea numărului de locuitori în intervalul 1990-2012; peste 30% din populație ocupată în sectorul primar (la ultimul recensământ); peste 40% din populația totală localizată în sate aparținătoare și localități componente, altele decât localitatea reședință de unitate administrativ-teritorială; peste 50% din străzi nemodernizate.
Noile clasificări vor putea fi utilizate pentru direcționarea anumitor tipuri de investiții spre localități / arii cu probleme de dezvoltare.
Localitățile vor trebui să respecte anumiți indicatori, dar Guvernul le va lăsa timp până la finele anului 2025 să atingă aceste limite. Dacă însă până la 31 decembrie 2025 comunele nu respectă dotările, acestea vor fi unificate administrativ, începând cu 1 ianuarie 2026, cu alte comune învecinate.
În termen de 6 luni de la publicarea acestei legi în Monitorul Oficial, modul de calcul al impozitelor pe clădiri va fi modificat corespunzător noii clasificări.
Legea actuală stabilește o ierarhie a localităților urbane și rurale pe 6 ranguri: 4 urbane și 2 rurale, dar, în opinia Guvernului, această ierarhie induce confuzie, deoarece în mediul urban se referă la unități administrative teritoriale de bază, iar în mediul rural face referire la localități (sate).
