Ministrul Justiției a anunțat, marți seara, după ședința de guvern a executivului, că a adoptat Ordonanța Grațierii. Decizia a fost luată pentru evitarea unei hotărâri pilot a CEDO.
Modificarile la Codul Penal si la Codul de Procedura Penala, care vizeaza dezincriminarea mascata a abuzului si neglijentei in serviciu, a conflictului de interese si desfiintarea de facto a institutiei denuntatorului s-au făcut prin ordonanță de urgență.
AStfel, a fost eliminata conditia plangerii prealabile a institutiei pentru ca fapta de abuz in serviciu sa constituie infractiune si pragul prejudiciului este de 200 de mii de lei.
Pe de alta parte, masura gratierii va fi propusa intr-un proiect de lege trimis spre dezbatere Parlamentului.
Astfel, la favorizarea infractorului, se dezincrimineaza daca fapta e savarsita de un membru al familiei sau de un afin pana la gradul 2. Totodata, favorizarea este dezincriminata in cazul in care e vorba de emitere, aprobare sau adoptare de acte normative.In cazul abuzului, se prevede ca acesta reprezinta fapta functionarului care prin incalcarea legii sau a unei ordonante de urgenta provoaca un prejudiciu peste 200 de mii de lei sau provoaca o vatamare grava certa si efectiva a drepturilor si intereselor legitime ale unei persoane fizice si juridice, asa cum sunt ele prevazute de legile in vigoare. Pedeapsa, in cazul abuzului in serviciu, scade la 6 luni pana la 3 ani. Ca urmare a unei astfel de prevederi, cazul Microsoft, de exemplu, este prescris.In plus, se arata ca prevederile nu se aplica in cazul emiterii, adoptarii de acte normative, ceea ce inseamna ca orice emitere de ordin al unui ministru sau hotarare a unui primar sau hotarare a unui consiliu local INDIFERENT DE PREJUDICIU nu mai este incriminata.Prevederile privind denuntul si neglijenta in serviciu nu au suferit modificari fata de propunerile initiale.
Modificarile aduse Codului Penal si celui de Procedura Penala au fost criticate de institutiile din domeniul justitiei, care au avertizat ca fapte de coruptie vor fi dezincriminate.Concret, Ministerul Justitiei vrea sa redefineasca abuzul in serviciu si introduce o limita a pagubei de 200.000 de lei. Printre institutiile care au criticat dur aceasta masura a fost DNA, care a atras atentia ca modificarile denota ca se urmareste favorizarea anumitor persoane.De exemplu, unul dintre beneficiari ar fi chiar liderul PSD. Desi Liviu Dragnea neaga ca ar beneficia de efectele vreuneia dintre ordonante, datele din dosarele sale in contrazic. In cazul sau, prejudiciul in dosarul a carui judecata a inceput chiar azi, este de 108.000 de lei, sub pragul de 200.000 impus de noul proiect de lege privind abuzul in serviciu.In cazul angajarilor ilegale de la Protectia Copilului Teleorman, Dragnea este acuzat de instigare la abuz in serviciu daca functionarul public a obtinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit. Prin dezincriminarea partiala a abuzului in serviciu, el ar ramane doar cu o acuzatie de instigare la fals, o infractiune minora.Si, odata ce ar intra in vigoare si legea gratierii, ar disparea pedeapsa de doi ani cu suspendare primita in dosarul Referendumului. Astfel, Dragnea nu ar mai risca nicio pedeapsa in cazul in care ar fi gasit vinovat in dosarul Protectia Copilului Teleorman.Si acest caz este doar unul. Alte „nume grele” ar scapa de dosare si prejudicii uriase nu vor mai putea fi recuperate niciodata.
Aparut in:
Ultima modificare in data de :2017-01-31
