Conflicte armate, probleme legate de calitatea mărfurilor, dificultățile prin care trece o companie importantă sau creșterea cererii pentru un anumit produs, toate pot influența în mod semnificativ cifrele din comerțul internațional.
Anul trecut, exporturile româneşti au crescut cu 9,1% faţă de 2016, până la 62,6 miliarde de euro, în timp ce importurile au urcat cu 12,2%, până la 75,6 miliarde de euro. Evident că nu toate sectoarele au evoluat la fel, iar în unele situaţii majorările sau scăderile sunt destul de greu de explicat.
De exemplu, au crescut cu aproape 19% comparativ cu anul precedent (respectiv cu peste 800 de milioane de euro) vânzările de metale şi produse din metal peste graniţe, însă în acelaşi timp au urcat cu aproape 18% (sau 1,3 miliarde de lei) importurile din aceeaşi categorie. Cu alte cuvinte, este posibil ca o bună parte a respectivelor mărfuri să ajungă în România din străinătate şi mai târziu să fie revândute peste graniţă.
Evoluţii spectaculoase au avut şi vânzările de cauciuc brut (+102%), instrumente şi aparate profesionale, ştiinţifice şi de control (+77%), gaz şi produse din gaz (+70%), îngrăşăminte minerale sau chimice (+51%) şi legume şi fructe (+40%), asta în timp ce exporturile de electricitate s-au redus cu 9%, cele din categoria aparate şi echipamente de telecomunicaţii şi pentru înregistrarea şi reproducerea sunetului şi imaginii cu 7%, iar cele de îmbrăcăminte cu 6%.
La capitolul importuri, cea mai mare majorare au avut-o produsele minerale, din care am cumpărat în 2017 cu aproape 30% mai mult (respectiv am plătit pentru ele cu aproape 1,25 miliarde de euro mai mult). În acest caz explicaţia este ceva mai simplă: o bună parte din creştere a fost cauzată de cererea internă de combustibili auto, care a urcat semnificativ anul trecut. Tot anul trecut, firmele româneşti au cumpărat de peste hotare cu 66% mai multă electricitate, cu 55% mai mult cărbune, cu 42% mai mult cauciuc brut şi cu 23% mai multe produse lactate şi ouă. Pentru o ţară care se laudă cu un sistem energetic divers şi performant, cu rezerve de cărbune, dar şi care dispune de toate resursele necesare pentru creşterea animalelor, cifrele acestea sunt cel puţin stupefiante, dacă nu chiar ruşinoase. Ne putem consola cu scăderea cu 11% a importurilor de cereale şi cu 2% a celor de gaze şi produse din gaze.
