Guvernul a aprobat, miercuri, o ordonanță de urgență prin care este DIICOT va fi organizată după noi reguli și i se modifică unele din competențe, astfel încât va cerceta mai multe infracțiuni conexe terorismului, dar nu se va mai ocupa de fapte care se întorc în competența Parchetului General, printre ele aflându-se și evaziunea fiscală.
Reorganizarea DIICOT prin OUG este motivată prin înmulțirea numărului de infracțiuni asociate terorismului, criminalității organizate sau a celei informatice. ”Conform raportului de activitate pe 2015 al DIICOT, numărul de 22.025 de cauze de soluționat reprezintă o creștere cu 22,26% (o medie de circa 118 dosare/procuror), fiind soluționate 11.702 cauze, în creștere cu 28,27% față de 2014. Privind numărul de 17.291 de persoane cercetate (în creștere cu 13% față de 2014), au fost întocmite 1.156 de rechizitorii și acorduri de recunoaștere a vinovăției (3.892 inculpați/1.506 arestați), reprezentând o creștere de 6,74% față de 2014, respectiv o creștere de 12,42% în ceea ce privește numărul inculpaților trimiși în judecată”, preiczează Guvernul.
În privința combaterii terorismului, noi fapte sunt socotite infracțiuni. ”Deplasarea unei persoane, de pe teritoriul statului al cărui cetățean este sau de pe teritoriul căruia își are domiciliul sau reședința, spre sau pe teritoriul unui alt stat decât cel al cărui cetățean sau rezident este, în scopul comiterii, planificării ori pregătirii actelor de terorism sau participării la acestea, ori pentru oferirea sau primirea de instruire sau pregătire pentru comiterea unui act de terorism ori pentru susținerea, în orice mod, a unei entități teroriste se va sancționa cu închisoarea de la 5 la 12 ani, iar tentativa infracțiunii se pedepsește”, prevede textul Ordonanței.
Incirminarea acestor fapte reprezintă transpunerea în legislația românească a Convenției Consiliului Europei pentru combaterea terorismului, scrie News.ro.
De asemenea, Guvernul a decis că procurorul șef conduce DIICOT ajutat de doi procurori șefi adjuncți și de doi consilieri. Procurorului șef al DIICOT îi sunt conferite prerogative în organizarea internă a direcției, recrutarea personalului, evaluarea, numirea sau revocarea procurorilor în/din cadrul direcției, pentru a fi consolidată capacitatea funcțională a acestei instituții, ca structură specializată, raportată la particularitățile anchetelor pe care le desfășoară. El exercită control direct asupra procurorilor din subordine, prin evaluare anuală, dar și prin numire sau revocare a acestora, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).
În al treilea rând, a fost suplimentată schema de personal cu 17 funcții de specialiști pentru prelucrarea de date, indicii și informații pentru instrumentarea dosarelor de spălare de bani.
