În perioada 19-23 noiembrie 2015, am condus o delegație a Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării din Camera Deputaților în Republica Serbia. Alături de mine, din delegația parlamentară au făcut parte și domnii deputați Sorin Teju (ALDE), secretar al Comisiei, precum şi Eugen Tomac (neafiliat), membru. Delegația a fost însoțită permanent de domnul Daniel Banu, ambasadorul României de la Belgrad, precum și de doi diplomați români de la Ambasadă.
Cu ocazia vizitei, la nivel parlamentar, am avut convorbiri cu membrii Comisiei pentru diasporă şi sârbii din regiune, cu membrii Comisiei pentru politică externă, precum și cu membrii Grupului parlamentar de prietenie din Adunarea Națională a Republicii Serbia.
Totodată, am purtat convorbiri cu domnul Zoran Masic, secretar de stat în Ministerul educației, științei și dezvoltării tehnologice din Republica Serbia, preşedintele Comisiei mixte privind protecţia minorităţilor între Serbia şi România.
Principalele aspecte ridicate de partea română au fost:
- accesul minorității române la educație în limba română;
- accesul minorității române la serviciul religios în limba română și recunoaşterea Bisericii Ortodoxe Române pe întreg teritoriul Serbiei, nu doar în Voivodina;
- accesul minorității române la informare și mass-media în limba română.
A doua parte a vizitei de lucru a delegației parlamentare în Republica Serbia a fost dedicată întâlnirilor cu reprezentanți ai minorității române din Vârşeţ şi Voivodina, precum și cu românii din Valea Timocului (Malainița și Zajecar).
Astfel, la sediul Consulatului General al României de la Vârşeţ, am discutat cu repezentanții mediului asociativ, cu liderii românilor din Vojvodina, cu reprezentanți ai CNMNR, cu profesori și preoți din Banatul de Sud. În Serbia de Răsărit am participat la sărbătorirea Hramului bisericii românești din Malainita, sfinții Arhangheli Mihail și Gavril pe stil vechi, slujba fiind oficiată de pe părintele Boian Alexandorivic, vicar al Timocului, și am avut discuții cu mai multi militanți pentru drepturile românilor din zonă, după care, la sediul Consulatului General al României din Zaicear, am avut o întâlnire de lucru cu profesori și reprezentanți ai mediul asociativ românesc și am dezbătut necesitatea introducerii orelor de limbă română în toate școlile unde locuiesc români, indiferent de cum sunt ei numiți de către autoritățile sârbe, romani sau vlahi.
Ca și concluzie, considerăm că principala problemă a minorităţii române din Serbia este reprezentată de o separare artificială între români, mare parte dintre aceștia fiind înregistraţi în Voivodina, şi „vlahii” din nord-estul Serbiei/Valea Timocului. Cu această ocazie, am constatat o diferenţă de tratament, pe care autoritățile din Serbia, o manifestă faţă de comunitatea românească, în ansamblul ei. Astfel, etnicii români din nord-estul Serbiei nu beneficiază de drepturile acordate persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale în domeniile educaţiei, mass-media, religiei sau administraţiei publice așa cum se bucură cei din Voivodina. Este menținut artificial conceptul de identitate vlahă, deși toți vlahii sunt conștienți că vorbesc limba română și că nu există nicio diferență între vlahi și români. Totodată, considerăm că s-a mers prea departe cu încercarea de a se standardiza ”graiul vlah”.
