Comisia pentru Muncă şi Protecţie Socială din Camera Deputaţilor a aprobat marţi, 21 aprilie, iniţiativa privind recunoaşterea parteneriatului civil. În esenţă, parteneriatul civil este un contract încheiat în faţa unui notar public între două persoane adulte de sex diferit ori de acelaşi sex, care consimt să convieţuiască„ în baza afecţiunii, respectului şi sprijinului reciproc şi a egalităţii în drepturi“. Parlamentarii din comisie au acordat proiectului legislativ 7 voturi pentru, 4 împotrivă şi 1 abţinere. „Este pentru prima dată când o comisie din Camera Deputaţilor avizează favorabil un proiect de lege pentru recunoaşterea parteneriatului civil. Această formă de parteneriat este deja recunoscut în legislaţiile ţărilor din care fac parte familiile politice europene ale principalelor partide reprezentate în Parlamentul României“, arată deputatul de Constanţa care a iniţiat acest proiect, Remus Cernea.
Cine şi ce drepturi are într-un astfel de parteneriat
Iată câteva dintre drepturile prevăzute de proiectul de lege: – „Bunurile dobândite pe perioada parteneriatului civil, de oricare dintre parteneri, sunt, de la data dobândirii lor, bunuri comune în devălmăşie ale celor doi parteneri, cu excepţia cazurilor în care cei doi parteneri au decis contrariul prin contractul de parteneriat civil.” – „Veniturile celor doi parteneri vor fi considerate împreună la calculul venitului minim garantat în conformitate cu prevederile Legii Nr.416/2001 privind venitul minim garantat; în cazul contractării unui credit bancar se vor lua în calcul veniturile celor doi parteneri.” – „Serviciile medicale necesare unuia dintre parteneri care nu deţine o asigurare medicală se pot acorda în baza asigurării medicale a celuilalt partener civil; în cazul spitalizării unuia dintre parteneri, celălalt este considerat aparţinător” – „În cazul decesului unuia dintre parteneri, partenerul supravieţuitor are drept de moştenire atunci când vine în concurs cu oricare din clasele de moştenitori, drept de moştenire special asupra mobilelor şi obiectelor aparţinând gospodăriei casnice şi asupra darurilor primite de cei doi parteneri pe durata parteneriatului civil, precum şi drept de abitaţie asupra casei de locuit.” – „Partenerul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş în condiţiile art. 83-93 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale şi ale legislaţiei în materie în vigoare” – „Oricare dintre cei doi parteneri are dreptul de a continua contractul de închiriere a locuinţei în cazul părăsirii definitive a domiciliului de către titularul contractului de închiriere sau al decesului acestuia.” – „Cei doi parteneri au dreptul la liberă circulaţie şi şedere, precum şi dreptul de şedere permanent pe teritoriul României conform prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.102/2005 privind libera circulaţie pe teritoriul României a cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene şi Spaţiului Economic European şi a cetăţenilor Confederaţiei Elveţiene” – „în cazul procesului de obţinere a cetăţeniei române, cei doi parteneri beneficiază de prevederile art.8 din Legea cetăţeniei române nr. 21/1991” La recensămintele din 2002 şi din 2011, aproximativ 800.000 de persoane au declarat că trăiesc în uniune consensuală, reprezentând circa 4% din populaţie. Obligaţia statului român este de a oferi protecţie egală în faţa legii tuturor acestor forme de convieţuire familială aşa cum o face, începând cu 1989 şi în diverse forme, cvasi-majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene“, motivează Remus Cernea, deputatul de Constanţa. Comisia Juridică urmează să întocmească Raportul care va fi înaintat plenului. Pe data de 18 martie 2015, Comisia pentru Egalitatea de Şanse din Senatul României a acordat, de asemenea, un aviz favorabil, cu 5 voturi pentru şi 2 împotrivă. Plenul Senatului a respins însă proiectul cu 8 voturi pentru, 3 abţineri şi 48 de voturi împotrivă. Camera Deputaţilor este cea decizională.
