Președintele PNL Florin Cîțu a făcut vineri câteva comentarii legate de proiectul de lege care permite interceptările conversațiilor pe Whatsapp, Messenger, Skype sau Telegram, proiect care a stârnit controverse în spațiul public.„Mă uit la componenta care se referă la securitatea națională. Dacă acolo sunt diferențe de Codul de procedură penală, bineînțeles că pot fi corectate. De unde știți că sunt diferențe? Varianta care a venit acolo a fost avizat de CSAT. Cei de la CSAT știu mai bine. (…) E nevoie de acest proiect pentru 5G. Toate avizele au fost în Parlament. Nu sunt specialist. Pentru mine era important să avem avizul CSAT”, a spus Cîțu.
Guvernul Cîțu a adoptat cu numai trei zile înainte să fie demis un proiect de lege care permite autorităților să intercepteze și „conţinutul comunicaţiilor criptate”, adică cele realizate prin platforme precum Skype, WhatsApp, Facebook Messanger, Signal, Wire sau Telegram, afirmă Asociaţia pentru Tehnologie şi Internet (APTI).
Între timp, proiectul a fost deja adoptat de Camera Deputaților, însă mai așteaptă dezbaterea și votul în Senat, cameră decizională.
Proiectul de lege era menit să transpună în legislația românească directiva UE 2018/1972 (Codul european al comunicațiilor). El a fost lansat în dezbatere publică de către Ministerul Transporturilor și Comunicațiilor încă din luna octombrie 2020.
„Deși directiva trebuia transpusă până pe 21 decembrie 2020, a zăcut undeva prin Guvern aproape un an până când a plecat USR din coaliție. Apoi, cu doar 3 zile înainte să fie demis (coincidență sau nu?!?), Guvernul Câțu îl adoptă dintr-o dată în ultima ședință de guvern. Pe urmă intră în circuitul parlamentar, iar la Camera Deputaților trece ca prin brânză și este adoptat pe 7 decembrie 2021.
Doar că între varianta din dezbatere publică și cea adoptată de guvern apare o nouă adăugire în motivație numită „Schimbări legislative relevante pentru domeniul securităţii naţionale” (sic!), două definiții (scrise evident de persoane care nu au lucrat în domeniu, după formulările absolut improprii) și art 10^2 inserat într-o zonă care n-are nimic de a face cu subiectul celorlalte 299 de pagini”, susține directorul executiv al Asociației pentru Tehnologie și Internet, Bogdan Manolea.
Ce prevede articolul 10^2, referitor la interceptarea comunicațiilor:
Art.10^2. — (1) Furnizorii de servicii de găzduire electronică cu resurse IP şi furnizorii de servicii de comunicaţii interpersonale care nu se bazează pe numere au obligaţia să sprijine organele de aplicare a legii şi organele cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale, în limitele competenţelor acestora, pentru punerea în executare a metodelor de supraveghere tehnică ori a actelor de autorizare dispuse în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii nr. 51/1991 privind securitatea naţională, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv:
- a) să permită interceptarea legală a comunicaţiilor, inclusiv să suporte costurile aferente;
- b) să acorde accesul la conţinutul comunicaţiilor criptate tranzitate în reţelele proprii;
- c) să furnizeze informaţiile reţinute sau stocate referitoare la date de trafic, date de identificare a abonaţilor sau clienţilor, modalităţi de plată şi istoricul accesărilor cu momentele de timp aferente;
- d) să permită, în cazul furnizorilor de servicii de găzduire electronică cu resurse IP, accesul la propriile sisteme informatice, în vederea copierii sau extragerii datelor existente.
(2) Obligaţiile prevăzute la alin. (1) lit. a) – c) se aplică în mod corespunzător şi furnizorilor de reţele sau servicii de comunicaţii electronice.”
Directorul ATI explică apoi câțiva termeni:
„Furnizorii de servicii de găzduire electronică cu resurse IP” – sunt de fapt aceiași cu furnizorii de găzduire web (de fapt, deja reglementați în legea 365/2002), care oferă serviciile „pe teritoriul României” conform definiției nou inventate din art 4 alineatul (1), noul punct 9^5.
„Serviciu de comunicații interpersonale care nu se bazează pe numere” – este ce se numea acum câțiva ani „mesagerie instatanee sau mesaje chat” și practic intra în categoria asta Skype, WhatsApp, Facebook Messanger, Signal, Wire, Telegram sau pentru cei mai nostalgici Yahoo Messanger, AIM, ICQ sau chiar IRC. (..) Atenție, aceștia nu sunt doar cei care oferă serviciile „ pe teritoriul României”. (cuvânt cheie- indiciu: „tranzitat”)
„Organele cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale”- este aceeași terminologie vagă deja declarată neconstituțională în 2008 (și alte decizii). Oricum nimeni nu este în stare sa facă lista lor, cu atât mai mult cu privire la atribuțiile exacte, legea din 1991 find la fel de vagă și astăzi.”
Bogdan Manolea susține așadar că noile prevederi au fost introduse de Guvernul Cîțu în plus față de proiectul inițial și nu respectă nici obligațiile de transpunere a directivei, nici normele constituționale. „Aspectele legate de interceptarea legală comunicațiilor, cu toate garanțiile de rigoare (ma rog, până la noi decizii de neconstituționalitate, eu zic ca decizia din 2016 e doar prima dintr-un șir dacă nu se rezolvă niște probleme de fond) sunt prevăzute de Codul de Procedură Penală (CPP). În mod logic, dacă ar fi vreo problemă sau este nevoie de actualizarea lor s-ar face tot printr-o modificare la acest cod. (indiciu: e o lege organică, greu de modificat). Doar că dincolo de a impune obligații similare și unor alte categorii furnizori (care oricum, nu au legătura cu ANCOM) pe unde se plimbă în 2021 conținutul și legal, și ilegal. (poate de discutat, dar atunci ar trebui în CPP și nu pe șest), textul lărgește mult spectrul de acțiuni de interceptări și acces, pe care CPP nu le prevede”, susține reprezentantul Asociației pentru Tehnologie și Internet.
