Dacă politicienii noştri, cât şi unii dintre aceia care răspund de lucrurile şi locurile valoroase de la noi, ar fi trecut pe la şcoală cu spirit de răspundere, atunci nu ne-am confrunta cu problemele de acum, pentru că ar fi apreciate, promovate şi protejate la justa lor valoare. Călugării „Meteorei României” sunt pasibili de un dosar penal pentru construcţiile pe care le-au ridicat fără autorizaţie în curtea unuia dintre cele mai importante şi vechi lăcaşe de cult din lume. Practic, atât de mult iubesc trimișii Domnului această Grădină a Maicii Domnului, încât nu pierd nicio ocazie s-o mai sufoce cu o construcție inutilă. Este vorba despre Mănăstirea Cetăţuia Negru Vodă care s-a „îmbogăţit” cu nişte betoane în jur, deşi nu-şi aveau nici rostul şi nici autorizaţia în acel loc. Afirmaţiile au fost făcute de către directorul Direcţiei de Culte Argeş, Cristian Cocea, acela care are schitul în grijă de la minister. Directorul Cocea ne-a povestit că a cerut socoteală stareţului Mănăstirii Cetăţuia Negru Vodă pentru „ţigănia” găsită în incinta unui lăcaş de cult de talia acestuia, cu o valoare inestimabilă, iar tot ce a primit de la călugăr au fost nişte lacrimi. Situaţia a ajuns şi la urechile lui ÎPS Calinic, arhiepiscopul Argeşului şi Muscelului, care i-ar fi atras atenţia stareţului să pună lucrurile în ordine. Ne gândim că e cam greu să dărâmi nişte ziduri odată munca şi efortul financiar făcute. Toate acestea vin în contextul în care, la Cetăţuia, există o altă biserică rupestră, una dintre rarele din lume, a cărei pictură a fost afectată şi pentru restaurarea căreia monahii de aici nu şi-au dat atât de mult interesul s-o salveze. Şi ca să fie treaba-treabă, rromii din zonă, despre care iniţial s-a spus că au fost mutaţi în altă parte, și care locuiesc la poalele stâncii pe care se află schitul au deschis o cârciumă în zonă, cu mare succes la public.
Cunoscută iniţial sub denumirea de „Schitul Cetăţuia Negru Vodă”, mănăstirea este construită pe o stâncă înaltă, la altitudinea de 881 de metri, pe malul stâng al răului Dâmboviţa, între „Valea lui Coman” şi „Valea Chiliilor”. Schitul Cetăţuia este amintit în timpul lui Mihai Viteazul care, în anul 1595, după lupta de la Călugăreni, a trecut prin aceste locuri. În primăvara anului 1658, pentru o vreme, domnitorul Constantin Şerban s-a refugiat în acest loc retras, din cauza tătarilor. În anul 1690, însoţind oastea turco-tătară, spre Ardeal, Sfântul Constantin Brâncoveanu se adăposteşte şi el aici, biserica şi chiliile fiind în bună stare la acea vreme. Pe atunci, schitul era metoc al Mănăstirii Negru Vodă, din oraşul Câmpulung Muscel. Într-un material anterior, scriam şi despre biserica rupestră de la Corbii de Piatră a cărei pictură a fost devorată, în proporţie de 90%, de către o ciupercă. Din cauza banilor nealocaţi recondiţionării unor picturi unicat, riscăm să ne distrugem istoria şi lucrurile care dau valoare acestui judeţ. Şi cum politicieni care să facă lobby pentru noi nu avem decât la nivel teoretic, nu ne rămâne decât să privim neputincioşi la îngroparea definitivă a culturii şi spiritualităţii noastre.
