BRD – Groupe Societe Generale, una dintre cele mai importante instituții bancare din țară, a reacționat la doar câteva zile de la promulgarea legii dăriii în plată de către președintele Klaus Iohannis și a mărit avansul la creditele ipotecare în lei și a eliminat finanțările în euro.
Conform ofertei, de la 1 mai s-a mărit avansul la creditul ipotecare Habitat în lei de la 15% la 35% dacă împrumutul este mai mic de 250.000 de euro, echivalent în lei.
Avansul de 15% rămâne doar în situația în care se contractează un împrumut peste valoarea de 250.000 de euro, echivalent în lei. În oferta BRD au dispărut ofertele comerciale de finanțări în euro pentru creditele ipotecare Habitat.
La începutul lunii martie, când era tot mai clar că legea dării în plată va fi votată de Parlament, BRD a venit cu o primă măsură: a mărit avansul până la 50% pentru creditele ipotecare în euro cu o perioadă de rambursare mai mare de 25 de ani. Legea dării în plată a fost adoptată la finele lunii trecute de Camera Deputaţilor cu o majoritate de 207 voturi „pentru”, un vot „împotrivă” şi o abţinere.
Deputaţii au stabilit astfel că legea privind darea în plată nu se va aplica programului Prima Casă şi au majorat plafonul creditelor care intră sub incidenţa acestui act normativ de la 150.000 la 250.000 de euro. De asemenea, deputaţii au stabilit că legea se va aplica şi celor care sunt în proces de executare silită. Legea a fost promulgată de președintele Klaus Iohannis și va intra în vigoare la jumătatea acestei luni.
Acest act normativ a fost îndelung contestat de bancheri și de către Banca Națională a României. Consiliul Patronatelor Bancare din România au solicitat Avocatului Poporului, Înaltei Curți de Casație și Justiție și Președintelui României să ceară Curții Constituționale a României să verifice constituționalitatea Legii dării în plată votată de Camera Deputaților.
Bogdan Preda, director executiv Relaţii Publice şi Instituţionale în cadrul CPBR, susține că una din regulile pieţei bancare după un astfel de act legislativ cu impact direct asupra sistemului bancar, este de a cere măsuri suplimentare pentru ca băncile comerciale care au astfel de credite în derulare să rămână solvabile. Există posibilitatea, potrivit lui Preda, ca BNR să ceară ca toate creditele care sunt pasibile de a intra sub incidenţa dării în plată să fie provizionate suplimentar. Bineînţeles ar trebui definite aceste credite şi probabil va fi necesară o reglementare suplimentară a băncii centrale. Reprezentanții Asociației Române a Băncilor spun că actul normativ adoptat de deputați va un impact negativ asupra stabilităţii financiare şi există interpretări ale industriei financiare, ale Băncii Centrale Europene şi ale altor instituţii cu privire la posibilele elemente de neconstituţionalitate şi de hazard moral.
”Comunitatea bancară rămâne la aceeași părere conform căreia legea dării în plată va avea un impact negativ asupra stabilității financiare, așa cum pentru prima oară s-a considerat de către Banca Națională a României în sensul identificării unui risc sistemic sever determinat de cadrul legislativ incert și impredictibil în domeniul financiar bancar”, a anunţat ARB. Mai mult, Asociaţia spune că există interpretari clare ale industriei financiare, ale Președinției și Guvernului Romaniei, Băncii Centrale Europene și ale Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la posibilele elemente de neconstituționalitate și de hazard moral.
„Aceste elemente de neconstituționalitate împreună cu modificarea sau afectarea contractelor încheiate legal cu băncile în trecut vor fi luate în considerare de către instituțiile de credit cu privire la modul în care vor reacționa la impactul acestei legi”, a arătat ARB. Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, a declarat că legea a fost votată și că asta e voința Parlamentului:
“În opinia mea, (nu vorbesc în numele BNR!) această lege nu are viață lungă. Sunt încălcate câteva reguli juridice, vor avea loc procese, inclusiv în străinătate. Procesele vor fi inițiate de ambele părți”, a spus Vasilescu. Potrivit economiștilor de la ING Bank România, Curtea Constituţională va impune, cel mai probabil, modificări semnificative legii dării în plata dacă va primi o contestaţie, principalul „candidat” pentru a o ataca fiind Guvernul, din cauza riscurilor pentru costurile de finanţare ale statului, în timp ce preşedintele Klaus Iohannis ar putea, de asemenea, să ia în calcul această variantă, după ce mai multe dintre recomandările lui au fost trecute cu vederea. Legea poate fi încă schimbată dacă oricare dintre instituţiile următoare vor cere Curţii Constituţioanale o opinie despre orice posibil conflict între lege şi Constituţie: Preşedintele României, oricare dintre cei doi preşedinţi ai camerelor Parlamentului, Guvernul, Înalta Curte, Avocatul Poporului, un număr minim de 50 de deputaţi sau de 25 de senatori, potrivit unei note către analişti şi investitori a ING Bank.
