Autostrada Piteşti-Sibiu, scoasă la licitaţie pentru construirea secţiunilor de la capete, ar putea să rămână pentru moment doar un vis, în lipsa banilor europeni. Deşi a insistat ca România să treacă peste Carpaţi cu această şosea, Comisia Europeană ar putea să nu aprobe finanţarea construcţiei. Şi asta pentru că, pe lângă faptul că nu e gata pentru secţiunile din mijloc, studiul de fezabilitate revizuit ar putea să nu primească notă de trecere de la JASPERS, consultantul Bruxelles-ului!
„Încă de la începutul negocierilor cu privire la programul de Infrastructură Mare, Autostrada Piteşti – Sibiu a fost identificată ca fiind elementul lipsă al coridorului TEN-T Rin – Dunăre. Aşadar, această autostradă reprezintă cea mai mare prioritate de investiţii”, a declarat în iunie comisarul european pentru politică regională, Corina Creţu.
Comisia Europeană urmează să decidă asupra finanţării proiectului în baza cererii de finanţare pe care o pregăteşte Ministerul Transporturilor. În decizia sa, Comisia Europeană va ţine cont şi de evaluarea JASPERS (Joint Assistance to Support Projects in European Regions), un parteneriat de asistenţă tehnică între trei membri (Comisia Europeană, BEI şi BERD). În decembrie 2015, experţii JASPERS constatau însă că revizuirea Studiului de Fezabilitate pentru Piteşti – Sibiu este de o calitate îndoielnică. Iar fără susţinerea JASPERS, un stat nu are şanse să primească finanţare europeană nerambursabilă de la Comisia Europeană.
În ciuda prelungirii contractului legat de studiul de fezabilitate, asocierea Spea – Tecnic Consulting înârzie cu livrarea documentaţiei pentru loturile 2 şi 3 ale autostrăzii, potrivit declaraţiilor ministrului Transporturilor Răzvan Cuc. Acesta a ameninţat că va rezilia contractul şi că în acest caz CNAIR are un plan de rezervă. Rămâne de văzut cum şi când va fi revizuit studiul de fezabilitate pentru secţiunile din munţi şi dacă experţii JASPERS vor da notă de trecere pentru ca Uniunea Europeană să finanţeze cea mai aşteptată autostradă din România. Valoarea totală a investiţiei va fi de 3,34 miliarde euro (15 miliarde lei), potrivit unui proiect normativ postat, în iulie, pe site-ul Ministerului Transporturilor.
