În timp ce la stat lefurile au urcat la începutul anului, chiar dacă haotic, selectiv şi incomplet, în zona privată a economiei veniturile reale dau înapoi sau, în cel mai bun caz, stagnează. În 2016, salariul mediu net pe economie a fost de circa 2.050 lei. Anul trecut, acesta a urcat cu 16%, până la 2.380 lei. Cu o rată medie a inflaţiei în 2017 de 1,3%, rezultă că salariul real s-a majorat cu aproximativ 15 procente.
La prima vedere, veştile sunt foarte bune. Iar creşterea puterii de cumpărare chiar s-a văzut. Şi în statistici (vânzările din zona comerţului cu amănuntul au crescut cu aproape 11 procente anul trecut, spun cei de la Institutul Naţional de Statistică, INS), şi cu ochiul liber: mall-urile, hipermarketurile, restaurantele sau hotelurile din staţiuni au fost în 2017 la fel de pline ca în perioada de boom 2007-2008. Din păcate, euforia s-ar putea să fie de scurtă durată. Asta pentru că ştirile legate de veniturile românilor nu sună la fel de bine în primele luni din 2018.
În primul rând, rata medie anuală a inflaţiei pentru perioada ianuarie-aprilie a fost de aproape cinci procente. Ceea ce e cu adevărat grav este nu că majorarea salariilor la stat a fost mai mică decât cea promisă şi nici că, în medie, creşterea puterii de cumpărare a românilor este semnificativ mai mică decât cea de anul trecut. Problema adevărată este că, pentru acei bugetari şi pentru numeroşii angajaţii de la privat cărora le-au urcat salariile nete cu doar câteva procente sau chiar deloc faţă de aceeaşi perioadă a lui 2017, inflaţia din primele luni echivalează, de fapt, cu o scădere a veniturilor reale.
Calculele privind evoluţia reală a lefurilor din zona privată sunt greu de făcut în această perioadă. Oficial, în trimestrul întâi al acestui an ele au scăzut cu 13% faţă de primele trei luni din 2017. Aşa că salariile brute nu au fost majorate încă în mod corespunzător, iar pentru a nu afecta veniturile nete ale personalului s-a adoptat varianta bonusurilor.
