În afară de Bucureşti, doar nouă judeţe au înregistrat anul trecut venituri proprii peste media de 49%. Este vorba despre judeţele care reprezintă motoarele economiei româneşti.
La polul opus s-au situat judeţele din Muntenia şi Moldova. Situaţia lor financiară s-ar putea însă înrăutăţi şi mai mult anul acesta, după ce impozitul pe venit s-a redus de la 16% la 10%. Astfel, banii proveniţi din cotele defalcate pe impozitul pe venit care rămân la dispoziţia administraţiilor locale vor fi mai mici.
Cum suplinirea acestei pierderi cu fonduri atrase de la Uniunea Europeană este prea puţin probabilă, singura variantă rămâne majorarea subvenţiilor de la bugetul de stat, ceea ce însă nu va duce la reducerea dependenţei administraţiilor locale de bugetul de stat. Datorită gradului său de dezvoltare economică, Bucureştiul reuşeşte să-şi asigure cea mai mare independenţă faţă de bugetul de stat. Anul trecut, veniturile totale ale Capitalei au fost de 8,94 miliarde lei, în timp ce veniturile proprii au fost de 7,15 miliarde lei.
După Capitală, cel mai bine plasat judeţ este Ilfov, unde anul trecut ponderea veniturilor proprii (1,17 miliarde lei) în total venituri (1,62 miliarde lei) a fost de 72,22%. În topul celor nouă judeţe care au reuşit anul trecut să înregistreze o pondere a veniturilor proprii în veniturile totale mai mare de media naţională de 49% au mai fost Braşov (61,14%), Cluj (59,14%), Sibiu (57,34%), Timiş (56,9%), Constanţa (56,68%), Arad (52,89%), Prahova (50,24%) şi Argeş (49,72%).
La polul opus, cel mai dependent judeţ de bugetul central este Vasluiul, aici ponderea veniturilor proprii în totalul veniturilor fiind anul trecut de numai 24,77%. Tot în această zonă a dependenţei financiare totale s-au mai aflat judeţele Olt (30,64%), Neamţ (30,3%) şi Teleorman (29,21%).
