Fără nunți între minori, indiferent de obicei sau etnie
România a făcut un pas important în protecția drepturilor copilului. Parlamentul a adoptat o lege care interzice căsătoriile între minori, indiferent de obiceiuri tradiționale sau de apartenența etnică. Potrivit noii legislații, orice persoană care obligă, forțează sau vinde un copil spre căsătorie riscă să ajungă în spatele gratiilor. Legea a fost votată cu o largă majoritate, dar nu a scăpat de critici. Unele comunități, în special cele de etnie romă, au protestat, susținând că inițiativa lovește în tradiții păstrate de generații. Deși controversată, legea reprezintă un semnal clar: statul român pune protecția copiilor deasupra oricăror obiceiuri.
Actul normativ modifică Codul Penal și introduce infracțiunea de căsătorie forțată a minorilor. Conform noilor prevederi, este interzisă căsătoria oricărei persoane cu vârsta sub 18 ani, fără excepție. Părinții, tutorii sau orice alte persoane care aranjează, negociază sau acceptă o astfel de căsătorie sunt pasibili de pedeapsă cu închisoarea de la 2 la 7 ani. Dacă fapta implică și un element de trafic de persoane, pedeapsa poate crește semnificativ.
De asemenea, legea prevede că orice căsătorie celebrată în străinătate care implică un minor cu cetățenie română nu este recunoscută pe teritoriul țării noastre. Această prevedere vizează, în special, cazurile în care familiile se deplasează în alte state pentru a evita legislația românească mai strictă. Autoritățile vor putea acum să intervină și în astfel de situații, considerând fapta ca fiind săvârșită pe teritoriul României.
Noua legislație nu a apărut dintr-o dată. Ea este rezultatul mai multor cazuri mediatizate care au șocat opinia publică. În vara anului 2026, un conflict între două clanuri de etnie romă din Craiova a degenerat într-o bătaie soldată cu un mort. Cauza? O nuntă aranjată între doi minori. Incidentul a scos la iveală dimensiunea îngrijorătoare a fenomenului căsătoriilor între copii, practicat încă în anumite comunități, departe de ochii autorităților.
Sociologii atrag atenția că aceste practici nu sunt limitate la o singură etnie, dar sunt mai vizibile în comunitățile marginalizate. Sărăcia, lipsa educației și izolarea socială sunt factorii care perpetuează astfel de obiceiuri. Fetițele sunt cele mai afectate, fiind adesea forțate să renunțe la școală și să devină mame la vârste la care ar trebui să se joace. Legea nouă vrea să pună capăt acestui cerc vicios.
Legea a fost salutată de organizațiile pentru drepturile copilului și de instituțiile europene. Comisia Europeană a apreciat că România aliniază astfel legislația sa la standardele occidentale și că protejează eficient drepturile fundamentale ale copiilor. În schimb, unele comunități au reacționat negativ. La Târgu Jiu, membri ai comunității rome au organizat un protest, susținând că legea le atacă tradițiile și că este o formă de discriminare. Ei argumentează că, de secole, căsătoriile timpurii au făcut parte din cultura lor și că statul nu are dreptul să intervină.
