• Publicitate pe site
  • Contact
sâmbătă, 24 mai 2025
Observator de Argeș
  • Prima Pagină
  • Actualitate
  • Politică
  • Sport
  • Monden
  • Cultură
  • Social
  • Economie
  • Naționale
  • Contact
Nu sunt rezultate
Vezi toate rezultatele
  • Prima Pagină
  • Actualitate
  • Politică
  • Sport
  • Monden
  • Cultură
  • Social
  • Economie
  • Naționale
  • Contact
Nu sunt rezultate
Vezi toate rezultatele
Observator de Argeș
Nu sunt rezultate
Vezi toate rezultatele
Prima pagină Ultima oră!

Nunta, obicei de ieri și de azi

scris de Monica Muscu
18 august 2014
18 2
19
DISTRIBUIRI
103
VIZUALIZĂRI
Distribuie pe FacebookDistribuie pe Twitter

carpathianavatar

Nunta a rămas printre puținele evenimente din viața omului contemporan căruia încă i se mai acordă timp și răbdare. Trăim pe fugă și totul se schimbă cu repeziciunea clipei, inclusiv culoarea rochiei de mireasă. Dacă odată doar albul era la putere, semn al purității viitoarei soții, astăzi avem de-a face cu gamă un pic mai largă de nuanțe, chiar și la acest capitol. Totuși, există locuri în România unde obiceiurile se mai păstrează intacte, așa cum s-au pomenit de sute de ani.

Unul dintre cele mai importante momente ar fi pețitul ; momentul în care ginerele își cere mireasa de la familie. Cererile au devenit și ele tot mai ingenioase. În toate regiunile istorice, cererea în căsătorie a fetei e făcea într-un cadru festiv, în care erau de față ambele familii ale mirilor. Tot atunci se stabilea și zestrea. În unele zone, se întocmea chiar o foaie de zestre, de față cu martori. Se știe că fetele cu dotă sărăcăcioasă, greu își găseau un mire, în timp ce tinerele avute se măritau repede, fiind considerate partide bune. După cum se poate observa, din acest punct de vedere, lucrurile nu s-au schimbat prea mult nici în zilele noastre, atâta doar că zestrea a luat altă formă.

Conținutul zestrei era foarte diferit – de la animale, la  pământ, galbeni, cereale dar și faimoasa “ladă de zestre” cu țesături lucrate în casă de viitoarea mireasă și mama ei. Lada era făcută de meșterul din sat sau era cumpărată de la târg de tatăl miresei. Peste ladă, familia punea perne, covoare, carpete și plapumă și toate erau apoi mutate cu mare mândrie și fast la casa mirilor. În jurul zestrei – admirată de toată suflarea comunității – se încingeau hore, iar mireasa îi cinstea pe flăcăi cu țuică și vin.

Și astăzi meșterii populari din Bucovina fac lăzi de zestre cu motive tradiționale, sculptate sau pictate. Doar o parte mai sunt folosite pentru scopul lor inițial, multe fiind cumpărate ca obiecte de decor sau pentru a depozita în ele diverse alte lucruri – cărți, jucării sau haine. Ele pot fi găsite și pe site-ul www.ecarpathian.com.

Cel de-al doilea moment esențial era alegerea nașilor, adică părinții spirituali considerați la români foarte importanți în viața noii familii. În Transilvania, se obișnuia ca nașii să fie cei care l-au botezat pe mire, în timp ce în Moldova exista datina unui număr cât mai mare de nași. Obiceiul ca nașii să cumpere voalul miresei și lumânările de nuntă s-a păstrat până azi. La nași se mergea cu “plocon”, diverse cadouri pe care, dacă le primeau, însemna că au acceptat propunerea și se stabileau detaliile.

Odată stabilite data, nașii și zestrea, urma chemarea la nuntă, care se făcea diferit de la zonă la zonă. În Transilvania, câțiva tineri și tinere prieteni cu mirii mergeau  în sat cu o lună înainte de nuntă, cu un toiag împodobit și un colac împletit, pentru a-i chema pe cei tineri la marele eveniment. Mirele și mireasa mergeau la cei mai în vîrstă și la rude pentru a le transmite invitația de a le fi alături în cea mai importantă zi a vieții lor. În Moldova, chemarea o fac vornicii tocmiți de socrul mare, dar și de socrii și miri. Au vin și țuică și îi cinstesc pe viitorii meseni în momentul lansării invitației. În Oltenia, exista obiceiul ca mirii și tinerii din sat să cheme la nuntă, însoțiți de lăutari.

În ziua nunții, în Oltenia și Moldova, mirele mergea la casa nașului și apoi, împreună cu acesta, se duceau să ia mireasa. În schimb, în Transilvania nașul îl ia pe mire de-acasă și merg apoi la mireasă. În general, nașul primea daruri prețioase din partea fetei: cămăși cusute de ea, ștergare sau perne. Ea primea, la rândul ei, o sumedenie de cadouri de la viitoarea soacră – costum național, cuverturi, covor, perne. De altfel, toți mesenii primeau câte un dar simbolic de la miri – ștergare sau batiste cusute în casă de mireasă. Tot pe www.ecarpathian.com puteți găsi ștergare, covoare cu motive tradiționale sau costume populare.

Câteva obiceiuri vechi din ziua nunții s-au păstrat și azi . Mirii stau în capul mesei, așa cum era datina în Transilvania – străjuiți de nași și  beau vin din ulcioare speciale, care se pot achiziționa încă în zilele noastre, așa numitele ulcioare de nuntă. Pe vremuri, în Oltenia și în Moldova, la masa cea mare stăteau nașii și socrii, iar tinerii însurăței aveau masa lor. Mai mult, în unele zone, mirii mâncau din aceeași strachină și cu aceeași lingură, pentru a învăța să împartă totul. Obiceiul furtului miresei și dar și “darul” pentru noua familie le regăsim și azi  în ceremoniile de nuntă.

După marele eveniment, mirii și nașii rămân “legați” într-o relație permanentă. În satele românești, finii își ajută nașii la orice, chiar și la muncile agricole, fiindu-le sprijin constant. La marile sărbatori, merg în vizită cu daruri, de la icoane până la obiecte tradiționale.

carpathianavatar


  CITESTE SI:    Ieri la Școala Ion Luca Caragiale din Piteşti, un copil a cazut în toaletă.

Articolul precedent

Cum aplicăm măștile pentru păr

Articolul următor

Horoscop 18 august 2014

Articole din aceeași categorie

Se anunță întreruperea furnizării energiei electrice pentru lucrări programate în Pitești – 12 și 16 iulie 2021

Cum vor arăta facturile la energie de la 1 iulie. Consumatorii ar putea plăti cu 15 până la 121% mai mult în funcţie de consum

23 mai 2025
73
Graficul de colectare a deșeurilor reciclabile pentru abonații casnici din municipiul Pitești, 2025!

Graficul de colectare a deșeurilor reciclabile pentru abonații casnici din municipiul Pitești, 2025!

22 mai 2025
77
Au fost predate șase microbuze electrice școlare către Primăriile Ungheni, Poiana Lacului, Băbana, Bascov, Nucșoara, Popești

Au fost predate șase microbuze electrice școlare către Primăriile Ungheni, Poiana Lacului, Băbana, Bascov, Nucșoara, Popești

22 mai 2025
75
Ion Mînzînă: Consiliul Judetean Arges rămâne un partener de încredere al administrațiilor locale!

Ion Mînzînă: Consiliul Judetean Arges rămâne un partener de încredere al administrațiilor locale!

22 mai 2025
76
Încarcă mai multe
Articolul următor

Horoscop 18 august 2014

Citiți cine a câștigat Dracula Bike! Consiliul Județean a dat premii consistente!

Piesă inedită de teatru în premieră, Club HUSH

https://www.dacia.ro/gama-de-modele-hibride-si-electrice/duster-suv.html https://www.dacia.ro/gama-de-modele-hibride-si-electrice/duster-suv.html https://www.dacia.ro/gama-de-modele-hibride-si-electrice/duster-suv.html
https://www.magicfm.ro/ https://www.magicfm.ro/ https://www.magicfm.ro/
https://www.magicfm.ro/ https://www.magicfm.ro/ https://www.magicfm.ro/

PARTENERI MEDIA

https://www.observatordearges.ro/wp-content/uploads/2025/03/Arderile-de-vegetatie-uscata.mp3

Etichete

accident ALDE alegeri Amenzi Apă Apă Canal Arges ARGEŞ autostradă bani Bascov Bradu catalin gherzan cazuri Consiliul Judeţean copii coronavirus covid curent Dacia deşeuri elevi filarmonica Finanţe Gentea guvern INCENDIU Ion Minzina masini meteo Mioveni muncă Pitesti PITEŞTI pnl poliţie program psd restrictii România Simona Bucura Oprescu Spital sport trafic vaccin

Categorii de articole

  • Actualitate
  • Cultură
  • Economie
  • Monden
  • Naționale
  • P
  • Politică
  • Prima pagină
  • Social
  • Sport
  • Ultima oră!

Arhive

Articole recente

  • Ioana Făcăleață, la depunerea jurământului de către noii pompieri ISU
  • 8.723 de persoane și-au găsit de lucru astăzi la Bursa Generală a Locurilor de Muncă. Ministrul Simona Bucura-Oprescu: “Este vital să ne pregătim pentru meseriile viitorului și să investim constant în competențele românilor”
  • Traficul auto va fi restricționat pe Bulevardul Dacia
  • Proiectul privind „Renovarea energetică moderată pentru sediul Regiei Autonome Județene de Drumuri Argeș” , aproape de finalizare
  • Cum vor arăta facturile la energie de la 1 iulie. Consumatorii ar putea plăti cu 15 până la 121% mai mult în funcţie de consum
  • Politica de confidențialitate
  • Publicitate pe site
  • Contact

© 2023 Observator de Argeș - Site de știri și media online. Toate drepturile rezervate. Website realizat de BluePress

Nu sunt rezultate
Vezi toate rezultatele
  • Prima Pagină
  • Actualitate
  • Politică
  • Sport
  • Monden
  • Cultură
  • Social
  • Economie
  • Naționale
  • Contact

© 2023 Observator de Argeș - Site de știri și media online. Toate drepturile rezervate. Website realizat de BluePress

Welcome Back!

Login to your account below

Forgotten Password?

Retrieve your password

Please enter your username or email address to reset your password.

Log In

Nu poți copia conținutul acestei pagini!

Acest site folosește cookie-uri. Continuând să utilizați acest site, vă dați consimțământul pentru utilizarea cookie-urilor. Vizitați Politica de confidentialitate.