Premierul Florin Cîţu şi-a depus, vineri, candidatura la preşedinţia Partidului Naţional Liberal. Cu acest prilej, şeful Executivului a declarat că intră în această cursă pentru a construi şi a uni PNL.
„O zi importantă pentru noi toţi, pentru colegii mei. Am pornit acum câteva luni de zile cu o echipă mică, dar determinată şi am spus că intru în această cursă să câştig, dar am spus în acelaşi timp că intru în această cursă să construiesc. Şi cred că astăzi se vede că mesajul meu de a face România liberală a prins. Avem, până acum, 32 de filiale care au semnat sau sunt alături de noi în acest demers. Le mulţumesc tuturor celor care sunt astăzi lângă mine, dar nu ne oprim aici, pentru că am intrat în această cursă să unesc PNL. Şi vom încerca până în 25 septembrie să-i avem pe toţi lângă noi, dar, cu siguranţă, după 25 septembrie vom avea întreg Partidul Naţional Liberal în jurul acestei moţiuni ‘România Liberală'”, a declarat Florin Cîţu, citat de Agerpres.
La eveniment au participat câţiva dintre liderii PNL susţinători ai lui Florin Cîţu, precum Emil Boc, Gheorghe Flutur, Robert Sighiartău, Rareş Bogdan, Alina Gorghiu, Dan Vîlceanu, Lucian Bode.
„Nu vorbesc foarte mult, sunt omul faptelor. Competiţia nu este despre mine, este despre viitorul PNL în politică şi despre România”, a subliniat premierul.
În moţiunea cu care candidează la şefia PNL, Florin Cîţu a subliniat că PNL va rămâne un partid de centru-dreapta, care are drept curente principale liberalismul, creştin-democraţia şi conservatorismul.
„Partidul Naţional Liberal va rămâne un partid de centru-dreapta, care are drept curente principale liberalismul, creştin-democraţia şi conservatorismul. Lianţii ideologici care unesc toate orientările din interiorul partidului sunt fondul liberal comun şi apartenenţa la mişcarea populară europeană”, se arată în moţiunea intitulată „România liberală”.
Cîţu afirmă că liberalismul modern pe care îl susţine se bazează pe următorii piloni: punerea cetăţenilor în centrul guvernării şi politicii prin oferirea celui mai avantajos contract politic pentru aceştia; statul de drept; statul eficient pus în slujba cetăţeanului; concentrarea statului asupra furnizării corespunzătoare a celor mai importante bunuri şi servicii publice; furnizarea cadrului instituţional necesar producţiei private eficiente a unor bunuri şi servicii aflate astăzi în sarcina statului.
„Democraţia şi proprietatea privată nu pot fi un moft sau un lux, după cum s-au exprimat unii, ci ar trebui să reprezinte normalitatea. Nu poate există o diferenţă între cum înţelegem să apărăm principiile democratice în interiorul partidului şi modul în care înţelegem să le extindem în viaţa publică, dar, în acelaşi timp, trebuie să fim siguri că respectăm adevăratele principii ale democraţiei şi liberalismului”, transmite el.
Potrivit lui Cîţu, a venit timpul pentru o schimbare de paradigmă în PNL:
„Este nevoie să ne îndreptăm atenţia asupra valorilor autentic liberale precum libertatea, spiritul întreprinzător, responsabilitatea personală. În acest sens, este imperativ să readucem în centrul discuţiei instituţia proprietăţii private şi să descătuşăm spiritul antreprenorial care continuă să fie înăbuşit de reglementări, de o povară fiscală excesivă şi de un aparat birocratic supradimensionat şi ineficient. A sosit clipa să recunoaştem că dezvoltarea poate veni numai în măsură în care avem un cadru instituţional propice economisirii şi alocării resurselor prin mecanismul pieţei libere”.
El vorbeşte şi despre un nou „contract de încredere cu cetăţenii României”, prin care PNL îşi asumă o serie de obligaţii: construirea bugetelor pe principii de responsabilitate, transparenţă, participare, echitate, eficienţă şi predictibilitate; creşterea în PIB a ponderii veniturilor bugetare se va realiza prin sporirea gradului de conformare voluntară, în urma oferirii de servicii digitale, reducerii birocraţiei, simplificării legislaţiei fiscale şi eliminării muncii „la negru”, a evaziunii fiscale şi a fraudei; sporirea investiţiilor publice în fiecare an, în raport cu creşterea economică şi în baza analizelor cost-beneficiu conform exigenţelor pieţei.
Până în prezent, singurii care s-au înscris în cursa pentru şefia PNL au fost Ludovic Orban, actualul preşedinte al partidului, şi premierul Florin Cîţu.
