Acum 45 de ani, la data 20 septembrie 1974 a fost inaugurat drumul naţional Transfăgărăşan, ca o cale de comunicare între Muntenia şi Ardeal, i se mai spune “drumul dintre nori”. Construit între 1970 şi 1974, cu prețul vieții a zeci, poate sute de muncitori, Transfăgărășanul a fost caracterizat în 2009, de Jeremy Clarkson, unul dintre realizatorii celebrei emisiuni Top Gear, drept “cel mai spectaculos drum din lume”.
Ideea construirii acestui drum i-a aparţinut lui Nicolae Ceauşescu care a vrut să asigure un drum strategic peste munţi, folosit îndeosebi de militari. Ca urmare a invaziei Cehoslovaciei de către trupele sovietice, în august 1968, România era o ţintă în vizorul Armatei Roşii. Până la construcţia acestuia, Munţii Făgăraş nu puteau fi trecuţi, în acea zonă, nici măcar folosind calul. La construirea lui au fost folosiţi tinerii înrolaţi obligatoriu în armată la 18 ani, constructorii civili şi militarii, ţăranii şi intelectualii, mulţi dintre cei din urmă ce proveneau din închisorile comuniste. Alături de militari a fost folosită şi forţa de lucru a sute de muncitori aduşi din diverse zone ale ţării. Aceştia erau atraşi cu salarii foarte mari pentru acele vremuri, circa 6.000 de lei pe lună. Potrivit povestirilor locului, minerii care se ocupau cu montarea explozibilului se ţineau unii de alţii, câte 20 – 30, pentru a nu fi luaţi de vijelie şi aruncaţi în prăpastie.
O parte dintre cei care au construit “drumul dintre nori” au murit în prăpăstiile adânci ale Munţilor Făgăraş. Oficial au fost raportaţi zeci de morţi, neoficial au fost de ordinul sutelor. Lucrările propriu-zise au început în 10 martie 1970, șoseaua fiind gata în 20 septembrie 1974.Trei milioane de tone de rocă au fost dislocate cu ajutorul a şase mii de tone de dinamită. Un arsenal ca pentru război, ce a făcut posibil acest drum dus până la altitudinea de 2.042 de metri şi şerpuit peste 830 podeţe şi 27 viaducte. Aproape 5 ani bubuiturile dinamitelor au răsunat în munţi, odată cu târnăcoapele care nu se opreau nici iarna. S-a lucrat, de fapt, non-stop, indiferent de anotimp, câte 3 schimburi pe zi. Transfăgărăşanul n-a însemnat însă doar săparea drumului în stâncă. Cele mai multe dintre lucrări au avut ca obiectiv consolidarea versanţilor, realizarea de terasamente şi podeţe pentru direcţionarea apei de pe versanţi, betonări şi asfaltări, ultimele, întinse ca durată până în 1980. Șoseaua începe în comuna Bascov, judeţul Argeş de lângă oraşul Piteşti, în direcţia oraşului Curtea de Argeş şi se termină la intersecţia cu drumul DN1 între Sibiu şi Braşov, în apropierea comunei Cârţişoara, având o lungime de 151 km, dintre care 91 de kilometri traversează zona montană.
7 curiozități despre cel mai spectaculos traseu din România
- Transfăgărășanul cuprinde cel mai lung tunel rutier din România (887 m), situat la cea mai mare altitudine din ţară, 2.045 m.
- Pentru realizarea tunelului Capra – Balea – cel mai lung din România, cu o lungime de 887 m – au fost escavaţi peste 41.000 metri cubi de rocă, folosindu-se peste 20 de tone de dinamită
- O povestire născută în perioada construirii Transfăgărașunului se referă la un călugăr pe nume Nectarie. După construirea marelui drum, acesta a urcat cu maşina, un Trabant, până la Capra, unde a fost suprins de o avalanşă. A lăsat maşina sub copertina de la Capra iar el s-a aruncat pe zăpadă, fiind dus de “val”. Se spune că aşa a scăpat cu viaţă, în timp ce maşina a fost găsită după 6 luni când s-a topit zăpada
- Barajul Vidraru a fost construit cu 10 ani mai devreme, ca urmare a unei mari viituri din anul 1960. Un sat întreg a fost scufundat atunci sub apele gigantului lac Vidraru pentru a face loc barajului. Unii dintre locuitorii satului Cumpăna au ales să moară înecaţi în loc să fie strămutaţi
- În privința vieților pierdute, arianta oficială este de 40 de morţi, însă cei care au lucat pe şantierele Transfăgărăşanului spun că numărul celor decedaţi a fost mult mai mare, mai ales la lucrările de la altitudinea de peste 2.000 metri
- În ciuda efortului, uneori, supraomenesc, din cauza condiţiilor foarte dificile, termenul de finalizare a lucrării a fost amânat cu un an, inaugurarea având loc la 20 septembrie 1974, în prezența lui Nicolae Ceaușescu. Asfaltarea întregului drum a mai durat încă 4 ani
- Conform unor mărturii, cei din jurul lui Nicolae Ceauşescu i-au propus dictatorului ca şoseaua să poarte numele său, idée agreată de Elena Ceaușescu, însă liderul comunist a refuzat.
