Clasa politică se împarte azi între cei care susțin lupta pentru un stat de drept, pentru o justiție independentă și corectă, și cei care apără instituțiile de forță, statul paralel, în speranța obținerii unei clemențe din partea acestora. Ieri, prin dezbaterea care a fost organizată de Grupul pentru Dialog Social, am putut vedea și mai clar această demarcație la nivelul clasei politice.
Am văzut cum liderul partidului de opoziție, Ludovic Orban, stă la masă cu șefa procurorilor care îl anchetează și cu judecători ai CSM. Am mai spus acest lucru, însă tabloul de marți seară mi-a confirmat faptul că Ludovic Orban, în dorința de a scăpa de problemele din justiție, a devenit șantajabil, căci s-a transformat într-un slujitor al instituțiilor de forță, al celor care anul trecut îi făceau dosar pentru a-l scoate din cursa pentru Primăria Capitalei.
Prezența lui Orban la o dezbatere alături de Laura Codruța Kovesi și de alți judecători, sub cupola GDS, condusă de apropiații lui Băsescu și fani ai statului paralel, arată în mod invariabil direcția pe care merge PNL, aceea de a apăra cu orice preț puterea ocultă a instituțiilor de forță. Această atitudine a liderului PNL relevă semne ale sindromului Stockholm în privința lui Orban. Numai o asemenea persoană poate ajunge să îi simpatizeze pe cei care au comis abuzuri împotriva sa.
Conform statutului magistraților, adesea invocat de șefa DNA, procurorii și judecătorii nu pot sta la masă în dezbateri politice. Ce am văzut din partea lui Orban și a procurorului șef al DNA sunt chestiuni eminamente politice, care nu ar trebui să aibă loc între reprezentanții celor două domenii. Judecătorii și procurorii trebuie să se abțină de la orice comportament care ar putea să pună sub semnul întrebării imparțialitatea lor. Când te afișezi cu cei care te judecă, lucrurile deja nu mai au legătură cu statul de drept, cu o justiție cinstită.
Justiția selectivă despre care am tot vorbit în ultimii ani s-a văzut din nou marți seară. Am văzut cum liderul PSD e anchetat la DNA, în vreme ce PNL e alături de șefa DNA la dezbateri. Ce am înțeles, este că președintele de azi al PNL s-a dus la acea dezbatere pentru a o convinge pe Laura Codruța Kovesi de întreaga sa loialitate, să se umilească în fața ei, astfel încât să scape cu achitarea. Gestul liderului PNL arată cât de slab este acesta, când se duce și bate la ușă pe la Cotroceni ori pe la DNA pentru a scăpa de problemele din justiție. Tot pentru a intra în grațiile foștilor săi „călăi” politici, Orban instigă opinia publică cu informații false de genul că șefii celor două Camere ale Parlamentului pregătesc suspendarea președintelui Iohannis. Evident, vorbe fără nicio acoperire, doar-doar va fi tratatat cu îngăduință de sforarii statului paralel. Prin asemena tertipuri josnice, Orban a impregnat PNL-ului imaginea de partid al sistemului.
Întâlnirea de la dezbaterea GDS vine în contradicție cu susținerile și principiile enunțate de Laura Codruța Kovesi în ultimii ani. Șefa DNA acuza în momentul apariției fotografiilor cu Alina Bica la Paris faptul că relațiile personale dintre procurori și politicieni contravin statutului magistraților. Ea spunea că „ar fi total nepotrivit să mă văd cu politicieni în timpul liber”. Mai mult, aceeași șefă a DNA afirma că ea nu stă la masă cu inculpați, cu persoane cu probleme cu legea. Conform normelor DNA și ale șefei DNA, Orban e corupt. Deci Kovesi a stat la masă cu un corupt, doar pentru a-și atinge o serie de obiective politice date de legile justiției.
Discursul lui Ludovic Orban a fost clar politic. A vorbit despre dosare, despre oameni politici, despre amendamentele PNL pentru justiție. Este inacceptabil cum șefa DNA, împreună cu liderul trimis în judecată al opoziției, au exprimat puncte de vedere convergente în privința legilor justiției. Practic, PNL a confirmat că este trompeta procuraturii în Parlamentul României, dar și în spațiul public.
După acest episod, se confirmă încă o dată utilitatea adoptării modificărilor legilor justiției. Este nevoie ca în România sistemul de justiție să funcționeze corect, iar abuzurile și excesele anumitor persoane sau instituții să nu mai aibă loc. Obiectivul nostru, al ALDE, rămâne unul și același, și anume intenția de a duce la bun sfârșit reforma justiției, astfel încât să restabilim statul de drept în România.
În același timp, scena la care am asistat marți seară ar trebui să ridice semne de întrebare reprezentanților CSM, dacă e normal ca magistrații să stea la discuții politice cu reprezentanții unor partide. CSM trebuie să definească dacă prezumția de nevinovăție e aceeași pentru toți sau nu mai respectăm niciun principiu când vine vorba de oameni politici favorabili sistemului?
