Numărul mamelor minore s-a dublat în 2016, deși abia am intrat în luna a opta a anului. Cele mai multe mămici minore au în jur de 16 ani, sunt din mediul rural şi nu au cunoştinţe minimale de anatomie şi fiziologie. Sunt însă și fete de 12 ani care au adus pe lume copilași anul acesta.
România se confruntă atât cu creşterea numărului mamelor minore dar şi cu cea a avorturilor precum şi a cazurilor de boli cu transmisie sexuală. Toate au drept cauza principală lipsa de educaţie. Medicul-deputat Tudor Ciuhodaru a compus un proiect legislativ ce modifică şi complează Legea educaţiei naţionale nr.1/2011 prin care educaţia pentru sănatăte, inclusiv partea privind sănătatea reproducerii, ar putea fi transformată în disciplină obligatorie de studiu în școli, urmând a fi predată de personal specializat. În acest moment, educația pentru sănătate este o disciplină opțională, predată de învățători sau profesori d ebiologie și anatomie, după caz. Anul trecut, în jur de 1,2 milioane de copii optaseră pentru ea – din datele Ministerului Educației-, dar nu e suficient.
„Ignoranţa şi pudibonderia dăunează grav sănătăţii: numărul mamelor minore s-a dublat în 2016. 102 naşteri doar în primele 7 luni la o singură maternitate din Iaşi şi s-au înregistrat şi naşteri la 12 ani. Majoritatea provin din rural şi au absolvit cel mult 10 clase. Peste 85% au vârste între 15 şi 17 ani. Cauza principală este lipsa de educaţie”, explică Tudor Ciuhodaru.
Proiectul său a ajuns la Senat, care este camera decizională în acest caz. Din păcate, Parlamentul este în vacanță, deocamdată.
„Nu este singurul semnal de alarmă. România se confruntă atât cu creşterea numărului mamelor minore dar şi cu cea a avorturilor precum şi a cazurilor de boli cu transmisie sexuală. Toate au drept cauza principală lipsa de educaţie”, explică medicul.
Potrivit lui, suntem ţara în care numărul mamelor minore s-a dublat. „Nimic surprinzător. Deşi aproape jumătate dintre băieţi, mai precis 48%, şi una din cinci fete au prima experienţă sexuală înainte de 15 ani, mai puţin de 9% dintre ei au utilizat prezervativul, iar 60% dintre tinerele cu vârsta între 15 şi 18 ani nu au folosit niciodată vreo metodă contraceptivă”.
Tot el atrage atenția că „suntem ţara cu cele mai multe sarcini la adolescente: 10% dintre mame au vârsta mai mică de 18 ani, de 10 ori mai multe decât în Elveţia, spre exemplu. Nu e de neglijat faptul că mamele minore au risc crescut de avort şi nici că sarcina duse la termen sunt urmate adesea de abandonul nou născutului şi de dificultaţi de integrare socială a tinerei mame”.
De asemenea, mai spune Ciuhodaru, „suntem ţara în care un avort are loc la cinci minute şi am ajuns la peste 100.000 de avorturi în fiecare an. Și nu în ultimul rând, suntem ţara în care bolile cu transmisie sexuală afectează 1 milion de oameni şi nu e de mirare că suntem pe primele 10 locuri în Europa la incidenţa bolilor de acest tip”.
Proiectul inițiat de el transformă disciplina opțională, predată de cadre care nu sunt specializate, cu una obligatorie la toate nivelurile sistemului naţional de invatamant. „Planul cadru şi programa naţională precum şi condiţiile ce trebuie îndeplinite de personalul didactic – medici, psihologi, juristi, etc – pentru această disciplină se aprobă prin ordin comun al Ministrului Educaţiei Naţionale şi al Ministrului Sănătăţii. În multe ţări educaţia pentru sănătate este obligatorie în şcoli, începând din clasa întâi până într-a douăsprezecea, folosindu-se pentru fiecare ciclu de dezvoltare programe şi materiale didactice adecvate vârstei. Educaţia pentru sănătate permite dezvoltarea de cunoştinte, deprinderi şi abilităţi necesare păstrării şi ameliorării sănătăţii, profilaxiei bolilor şi prevenţia comportamentelor de risc precum şi cele utile acordării primului ajutor”, conchide conf.univ.dr.Tudor Ciuhodaru, medic primar urgenţe.
