Fotbalul românesc continuă să prezinte dezechilibre şi anomalii aparent greu de explicat, dar în notă cu situaţia de ansamblu a întregii economii şi societăţi.
Deşi, teoretic, acest sport costisitor, cu statut profesionist şi generator atât de venituri, cât şi de cheltuieli, ar trebui să se suprapună cu zonele cele mai bogate şi capabile să-l susţină, lucrurile nu stau aşa. Din cele opt unităţi administrative ale României care depăşesc cifra de afaceri de 40 miliarde lei în 2015 (conform datelor de la Registrul Comerţului centralizate de Ziarul Financiar), trei nu au reprezentantă în Liga 1 (Argeş, Braşov, Prahova), iar unul (Prahova) nu are nici în Liga 2.
În schimb, al doilea cel mai sărac judeţ din România, Giurgiu, are formaţie chiar în Liga 1. De altfel, din cele 16 judeţe care au cifră totală de afaceri mai mică de 10 miliarde lei pe an, nu mai puţin de 7 au echipe fie în Liga 1, fie în Liga 2.